Mai multe orașe din România vor avea zone cu acces restricționat sau taxe pentru mașinile poluante, până în 2026

Măsurile apar într-o lege adoptată în Parlament, deși multi politicieni le-au promis de-a lungul timpului. România ar trebui să scadă astfel nivelul emisiilor poluante, așa cum ne-am angajat în fața europenilor.

București, Brașov, Cluj-Napoca, Iași și alte orașe mari ar trebui să impună în următorii ani taxe sau restricții pentru mașinile poluante în anumite zone, potrivit legii aprobate în Parlament. La fel cum se întâmplă acum în Londra, Roma sau Stockholm.

Primăriile ar urma să decidă care vor fi zonele cu nivel scăzut de emisii, în funcție de gradul de poluare și de aglomerație din fiecare oraș. În general vorbim însă de centru, așa cum se întâmplă în multe orașe europene. În București a fost deja delimitată o astfel de zonă de la Parcul Cișmigiu până la Parcul Tineretului și Piața Victoriei. Centrul a fost marcat astfel în 2020, atunci când primăria a anunțat o taxă și restricții de circulație pentru mașinile poluante. Însă, după un sondaj pe Facebook și un val de nemulțumiri din partea bucureștenilor, fostul edil a renunțat atunci la idee.

Și de atunci, în București nu s-a mai luat nicio măsură în acest sens. În Galați sunt deja restricții în centru.

Citește și

Soluția găsită de un antreprenor din Iași pentru a nu polua când face aranjamente florale

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

Ionuț Pucheanu, primarul municipiului Galați: „Cel mai probabil undeva din vara anului viitor cred că pe timp de weekend vom interzice accesul cu mașina în centru sau, în cazuri speciale, doar cu accesul pentru mașinile electrice. Și ideea aceasta de transport din A în B doar cu mașina personală să dispară”.

Pe de altă parte, ar trebui să crească numărul mijloacelor de transport fără emisii, în mai multe etape. Astfel, până în 2040 cel puțin jumătate din parcul auto al fiecărui oraș ar trebui să fie nepoluant.

În Brașov, circulă deja 133 de autobuze și troleibuze electrice din totalul de 200.

Sorin Toarcea, purtător de cuvânt Primăria Municipiului Brașov: „Brașovul are cea mai mare flotă de autobuze electrice și troleibuze și o dată cu finanțările pe care le-am primit prin PNRR vom trece la un transport electric 100% în municipiul Brașov. A doua axă de dezvoltare este cea a transportului alternativ, fie cu bicicleta, fie pietonal”.

Bărbat: „(Bicicleta) E cel mai ecologic mijloc de transport și e foarte bun, scapi de aglomerație”.

Trebuie făcute benzi dedicate pentru bicilete și transportul în comun, așa cum prevedea și legea pentru toate orașele mari. Dacă nu e loc, va fi permisă chiar îngustarea benzilor de circulație. Tot conform legii, din 2026 dezvoltarea orașelor ar trebui făcută doar în baza unui Plan de Mobilitate Durabilă.

Ionuț Moșteanu, liderul deputaților USR: „Unele orașe au, altele au unele vechi pe care trebuie să le refacă până în 2026, altele nu au deloc, acestea vor fi ca un fel de biblie de dezvoltare, astfel încât să nu vină fiecare edil la fiecare mandat, să spună mai facem un drum, și toată lumea să știe ce urmează, care sunt prioritățile”.

Grațian Mihăilescu, specialist în dezvoltare urbană: „E binevenită această lege, dar ea trebuie cumva aplicată cu transport public de calitate, cu infrastructură de micromobilitate. E nevoie de genul acesta de legi care să pună presiune pozitivă pe primarii orașelor, dar și pe comunitățile și oamenii care locuiesc în orașe. Acum să vedem cât de mult se va respecta, că asta e problema în România, de obicei apar legi dar nu le respectăm”.

Potrivit parlamentarilor, legea nu impune sancțiuni, dar orașele cu un plan eficient de dezvoltare vor avea mai ușor acces la fonduri europene.

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5