Primele ipoteze oficiale în cazul pescadorului românesc scufundat la Gura Portiței. Ce spun autoritățile

Căutările se desfășoară în condiții de furtună puternică. Între timp au apărut și primele ipoteze oficiale. Este posibil ca pescadorul să își fi agățat plasa de pescuit de o stâncă ori de un fier de mari dimensiuni, în timp ce înainta cu viteză maximă. Astfel, fie s-a scufundat, fie s-a rupt în două.

Este furtună de gradul 5 în largul Mării Negre. Valurile care se ridică și la cinci metri se sparg violent în timp ce vântul suflă cu 60 kilometri pe oră. Cinci ambarcațiuni de la Agenția de Salvare pe Mare și de la Garda de Coastă încearcă de marți dimineață să dea de urma epavei pescadorului Sea Shark 1 și a celor doi marinari dispăruți.

Este o misiune dificilă. În zonă, marea are zeci de metri adâncime.

Laurențiu Mironescu este comandant de cursă lungă și șeful catedrei de navigație din cadrul Centrului de Pregătire a Personalului Navigant, instituție care pregătește toți marinarii din România. A analizat hărțile care monitorizează traficul maritim și a identificat ultima poziție unde a fost observată nava.

Citește și

Un pescador românesc s-a scufundat în Marea Neagră. Trupurile a 3 dintre marinari au fost găsite plutind

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

Laurențiu Mironescu, Centrul de Pregătire a Personalului Navigant: ”Cineva i-a găsit pe o poziție care se oprea undeva la ora opt seara. Cel mai probabil atunci s-a petrecut incidentul."

Se întâmpla duminică, la șapte mile travers de Gura Portiței.

La pupa navei erau doi membrii ai echipajului. Un altul pilota și alti doi erau în cabine, la odihnă. Pescadorul lansase în apă plasa cu care recolta rapane și înainta cu viteză maximă.

Experții în navigație și procurorii care investighează incidentul iau în calcul ipoteza potrivit căreia plasa s-ar fi agățat într-o stâncă ori într-un obiect dur din apă și atunci s-a întâmplat tragedia.

Sunt două scenarii analizate.

Primul presupune că nava, cu plasa prinsă în apă, s-a ridicat la 90 de grade și ulterior s-a scufundat în câteva zeci de secunde.

Al doilea scenariu pleacă tot de la blocarea plasei. Posibil ca acest incident să fi făcut ca pescadorul, vechi de patru ani, să se rupă în două și să se ducă la fund atât de repede încât membrii echipajului nu au mai apucat să lanseze nici măcar un semnal SOS. Au fost luați prin suprindere și așa s-ar explica și de ce cei trei care au fost găsiți morți erau îmbrăcați sumar și descălțați.

Specialiștii în navigație susțin că dacă nava s-ar fi înclinat din cauza vântului ori a valurilor, echipajul putea interveni pentru a o redresa, iar scufundarea s-ar fi produs în ore, nu în secunde.
Căpitanul avea experiența necesară să țină nava mai mult la suprafață.

Laurențiu Mironescu: "A lucrat la ARSVROM până acum câțiva ani de zile și se presupune că știa suficient de multă marinărie și experiență ca să se descurce într-o asemenea situație."

Este posibil ca marinarii dispăruți să fi rămas prinși în interiorul pescadorului. Epava nu emite însă niciun semnal ca să poată fi localizată. În România pescadoarele sub 15 metri lungime nu sunt obligate de lege să aibă echipamente care să le indice poziția pe radar.

Cosmin Dumitrache, director general Autoritatea Navală Română: "Nu deține un echipament de semnalizare în caz de scufundare. Nu deține nici AIS pentru a putea fi monitorizată electronic."

Accidentul de pe mare este investigat de specialiști în navigație, procurori și inspectori de muncă. Se verifică și informațiile potrivit cărora doar doi dintre membrii echipajului ar fi avut voie să navigheze: comandantul și un motorist. Ceilalți trei ar fi fost muncitori necalificați, fără cursuri de navigație.

Marian Becheanu, inspector șef adjunct ITM Constanța: "Este un accident de muncă colectiv. Verificările noastre includ inclusiv aceste aspecte: instruire, verificare mediale, modul în care erau angajate persoanele respective."

Printre cei trei membrii ai echipajului găsiți morți este și căpitanul navei. Avea 57 de ani și lucrase în trecut la Agenția de Salvare a vieții pe mare.

După accidentul de la Gura Portiței, autoritățile navale vor să solicite schimbarea legii, astfel încât toate ambarcațiunile să fie obligate să dețină sisteme care să le facă vizibile pe radar.

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5