Liviu Dragnea incearca sa scape de condamnarea din "Dosarul Referendumul". Argumentele liderului PSD
Tribunalul Bucuresti judeca, miercuri, contestatia la executare depusa de presedintele PSD, Liviu Dragnea, impotriva condamnarii la doi ani inchisoare cu suspendare primita in dosarul "Referendumul".
Procurorul DNA a cerut miercuri Tribunalului Bucuresti sa trimita la instanta suprema partea din contestatia la executare a lui Liviu Dragnea referitoare la semnatarii motivarii condamnarii din dosarul "Referendumul”, judecatorul urmand sa stabileasca daca admite aceasta cerere. Magistratul Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) a aratat ca solicitarea de trimitere la Inalta Curte de Casatie si Justitie este doar pentru partea din dosar referitoare la semnatarii motivarii, iar contestatia la executare formulata de Liviu Dragnea sa se judece in continuare la Tribunalul Bucuresti.
Avocatul lui Dragnea a spus ca oricum era motiv de amanare a judecarii contestatiei la executare, deoarece pana miercuri nu a ajuns la Tribunalul Bucuresti hotararea definitiva din dosarul „Referendumul” data de Completul de cinci judecatori de la instanta suprema.
Judecatorul de la Tribunalul Bucuresti a ramas in pronuntare pe cererea DNA.
Actiunea a fost introdusa in instanta pe 3 februarie si are ca obiect contestatia la executare (art. 598 Noul Cod de procedura penala), aceasta fiind o cale extraordinara de atac.
Potrivit art. 598 din Codul de procedura penala, contestatia impotriva executarii hotararii penale se poate face in urmatoarele cazuri: cand s-a pus in executare o hotarare care nu era definitiva; cand executarea este indreptata impotriva altei persoane decat cea prevazuta in hotararea de condamnare; cand se iveste vreo nelamurire cu privire la hotararea care se executa sau vreo impiedicare la executare; cand se invoca amnistia, prescriptia, gratierea sau orice alta cauza de stingere ori de micsorare a pedepsei.
Pe 2 februarie, Liviu Dragnea a anuntat ca a inceput o actiune de redeschidere a procesului 'Referendumul', prin depunerea unei contestatii la executare adresata Tribunalului Bucuresti.
"Avocatii spun, studiind Codul penal si de procedura penala, care nu este deloc ambiguu, ca practic eu nu am hotararea de condamnare. Hotararea de condamnare a unui cetatean roman trebuie sa contina trei elemente - partea introductiva, dispozitivul (acel anunt) si expunerea care cuprinde de fapt toata motivarea. Eu, dupa aproape 10 luni de zile, nu am aceasta motivare - asta inseamna ca hotararea nu este completa. De asemenea, nici nu mai pot avea niciodata, pentru ca legislatia este foarte clara, motivarea este obligatie legala (...) si trebuie data la toate hotararile in 30 de zile. Au trecut aproape 10 luni. Trebuie semnata si asumata si compusa de catre toti membrii completului. Doamna fosta presedinta a Curtii Supreme, Livia Stanciu, la doua luni dupa ce a fost adoptata aceasta sentinta, s-a pensionat si a mers la Curtea Constitutionala. Exista o prevedere legala, care e si acum in vigoare, care spunea ca orice judecator care iese din sistem are obligatia sa-si incheie toate motivarile. Nu s-a intamplat la aceasta ora, nu mai poate semna aceasta motivare", declara atunci presedintele PSD.
Peste numai cateva zile de la aceasta declaratie, pe 8 februarie, ICCJ publica motivarea in dosarul "Referendumul".
In luna aprilie 2016, Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv de Inalta Curte la doi ani de inchisoare cu suspendare, cu un termen de incercare de patru ani, in dosarul "Referendumul".
Potrivit DNA, in calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizarii si desfasurarii referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenta si autoritatea sa in partid in scopul obtinerii unor foloase nepatrimoniale de natura electorala, necuvenite, pentru alianta politica din care facea parte formatiunea pe care o reprezenta, si anume indeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obtinute in alte conditii decat cele legale.
In acest sens, conform procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, in care a implicat mai multe persoane asupra carora avea influenta in virtutea functiei pe care o detinea, avand ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.
In paralel, Dragnea este acuzat ca a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul caruia a transmis mesaje, ordine si recomandari legate de stimularea participarii cetatenilor la vot prin mijloace interzise de lege catre coordonatorii judeteni de campanie/primarii/activistii de partid, preciza DNA.
Sursa: Agerpres
Etichete: justitie, CCR, PSD, Liviu Dragnea, regulament, camera deputatilor, dosar penal, referendum, condamnare, iccj, alde,
Dată publicare:
15-02-2017 07:38