Război în Ucraina, ziua 72. Oficial rus: Vom rămâne "pentru totdeauna" în sudul teritoriului ucrainean

Vicepremierul Ucrainei, Iryna Vereșciuk, a declarat, vineri, că cel puțin 50 de civili au fost evacuați cu succes de la oțelăria Azovstal din Mariupol, informează CNN.

"Astăzi am reușit să scoatem 50 de femei, copii și bătrâni din Azovstal. Mâine dimineață vom continua operațiunea de evacuare", a spus Vereshchuk, potrivit unui comunicat postat pe rețelele de socializare.

Agenția rusă de știri RIA Novosti relatează că un al doilea autobuz, cu 13 civili la bord, inclusiv un copil, a părăsit, vineri, complexul de la Azovstal, scrie BBC.

Anterior, presa din Rusia anunțase că un alt autobuz, cu 12 civili la bord, ar fi părăsit uzina. 

Conform RIA Novosti, primul autobuz avea la bord patru copii.

Rusia va rămâne "pentru totdeauna" în sudul Ucrainei, a declarat, vineri, Andrei Turciak, un înalt responsabil parlamentar rus, în timpul unei vizite la Herson, important oraş ucrainean asupra căruia Moscova pretinde că şi-a impus controlul încă din luna martie, informează AFP, citată de Agerpres.

"Adresându-mă locuitorilor regiunii Herson, mi-ar plăcea să spun încă o dată că Rusia este aici pentru totdeauna. Nu trebuie să existe nicio îndoială" în legătură cu aceasta, a afirmat Turciak, prim-vicepreşedinte al Consiliului Federaţiei, camera superioară a Parlamentului Rusiei, citat de agenţia de presă rusă RIA Novosti.

Este pentru prima dată când un înalt responsabil rus anunţă intenţia Moscovei de a rămâne în teritoriile cucerite de armata rusă de la declanşarea "operaţiunii militare" în Ucraina, pe 24 februarie.

Până acum, Rusia a susţinut că desfăşoară o "operaţiune militară specială" în Ucraina, al cărei scop este "denazificarea" ţării vecine.

"Nu va exista nicio întoarcere în trecut. Vom trăi împreună, vom dezvolta această regiune bogată, bogată datorită patrimoniului său istoric, populaţiei care locuieşte aici", a dat asigurări Turciak.

Comisia Europeană a anunţat un nou pachet de ajutor în valoare de 200 de milioane euro pentru sprijinirea persoanelor strămutate în interiorul Ucrainei, în contextul Conferinţei internaţionale a donatorilor convocată în comun de Polonia şi Suedia, conform News.ro.

„Sunt aici, împreună, cu un scop clar - să sprijinim poporul ucrainean, care, dând dovadă de curaj, luptă împotriva agresorului şi îşi apără libertatea. Ne aflăm acum în cea de a 10-a săptămână de invazie brutală a Ucrainei de către Rusia. 10 săptămâni în care Uniunea Europeană a sprijinit ferm Ucraina. Astăzi, Uniunea Europeană a răspuns, încă o dată, apelului de a oferi sprijin Ucrainei. În numele Comisiei Europene, am promis 200 de milioane de euro pentru Ucraina. Iar luna trecută, în timpul unui eveniment de strângere de fonduri, s-au strâns 9,1 miliarde de euro pentru ucrainenii din interiorul şi din afara Ucrainei. Ştim că va fi nevoie de mai mult. Şi vom continua să susţinem Ucraina”, a afirmat preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, potrivit unui comunicat al executivului european.

Aproape 8 milioane de persoane, dintre care două treimi sunt copii, au fost strămutate în interiorul ţării de la începutul războiului lui Putin împotriva Ucrainei. Peste 5,3 milioane de persoane au părăsit Ucraina pentru a căuta adăpost în UE şi în ţările învecinate.

Peste „500.000 de ucraineni au fost deportaţi în Rusia” de la începutul invaziei în Ucraina, a afirmat preşedintele ucrainean Volodomir Zelenski într-un discurs adresat vineri parlamentului din Islanda, relatează postul CNN, citat de Agerpres.

„Au fost forţaţi să meargă acolo. Documentele şi mijloacele de comunicaţii le-au fost confiscate. Au fost trimişi în regiuni îndepărtate ale acelui pământ străin pentru a fi asimilaţi acolo”, a spus Zelenski.

Numărul ucrainenilor deportaţi în Rusia îl depăşeşte chiar şi pe cel al întregii populaţii a Islandei, a ilustrat el printr-o comparaţie în faţa parlamentului islandez.

Postul CNN menţionează că nu poate verifica în mod independent numărul ucrainenilor trecuţi peste graniţă pe teritoriul rus.

Circa jumătate din teritoriul Ucrainei, ţară cu o suprafaţă de 603.700 de kilometri pătraţi în cadrul frontierelor sale recunoscute internaţional, este contaminat în prezent cu mine sau proiectile neexplodate, a anunţat vineri premierul ucrainean Denis Şmigal, relatează agenţia EFE, potrivit Agerpres.

„Apare o necesitate enormă de a demina teritoriul. Peste 300.000 de kilometri pătraţi din teritoriul Ucrainei sunt contaminaţi cu mine sau proiectile neexplodate”, a menţionat Şmigal pe contul său de Telegram.

Pe 23 aprilie, şeful direcţiei umanitare a administraţiei militare regionale a capitalei Kiev, Oleksii Kuleba, a declarat că deminarea numai a acestei regiuni întinse de unde trupele ruse s-au retras la sfârşitul lunii martie şi începutul lui aprilie va dura mai mulţi ani.

„A fost stabilit algoritmul de acţiune pentru reconstrucţia regiunii Kiev. Am avut lupte în 35 de comunităţi teritoriale, ori au fost ocupate”, spunea atunci responsabilul citat. Acesta a subliniat că „este vorba despre un teritoriu imens care, în primul rând, trebuie inspectat şi curăţat de mine”, iar „dacă vorbim despre deminarea completă, considerăm că aceasta va dura ani”.

Autoritățile ucrainene au anunțat, vineri, că 41 de persoane s-au întors în țară, în cadrul celui mai recent schimb de prizonieri cu Rusia, informează CNN.

Vicepremierul ucrainean Iryna Vereșciuk a precizat că acest grup de prizonieri era format din 28 de militari și 13 civili, dintre care 11 femei.

Rectorul Bisericii Ortodoxe din Ucraina se află  printre cei eliberați, a precizat Vereșciuk.

Fregata rusă Amiral Makarov ar fi fost atacată şi avariată de o rachetă antinavă ucraineană de tip Neptune, în apropiere de Insula Şerpilor din Marea Neagră, potrivit mai multor surse ucrainene, relatează publicația Kiev Post, citată de News.ro.

Nava rusă era o fregată din clasa ”Burevestnik”, situată la prânz în apropiere de Insula Şerpilor, în largul Mării Negre, a informat agenţia de ştiri UNIAN, citând site-ul guvernamental Dumska. 

Platforma de ştiri militare Gruz200, o sursă de obicei verosimilă, a scris că o sursă navală a confirmat că o rachetă antinavă ucraineană de tip Neptune a lovit fregata rusă.

Potrivit Dumska, o rachetă ucraineană de tip Neptune a vizat nava şi ”un număr mare” de avioane ruseşti care se învârteau deasupra ei.

Volodimir Zelenski a declarat, vineri, că Rusia crede că nu va fi trasă la răspundere pentru crimele de război comise în Ucraina din cauza amenințărilor cu armele nucleare pe care le folosește în mod repetat, relatează CNN.

Luând cuvântul la un eveniment online organizat de institutul politic Chatham House, pentru a vorbi despre războiul din țara lui, Zelenski a declarat: "Rușii cred că responsabilitatea lor poate fi amânată cu zeci de ani și nu cred că vor fi făcuți vinovați pentru crimele de război, deoarece au, de multe decenii, puterea unui stat nuclear și șantajul nuclear".

Președintele Ucrainei a mai afirmat că Rusia calculează cât timp este necesar pentru ca rachetele nucleare să lovească capitalele europene.

Joi, procurorul general al Ucrainei, Iryna Venediktova, a depus mărturie în cadrul audierilor Comisiei de la Helsinki privind presupusele crime de război ale Rusiei în Ucraina, spunând comisiei guvernamentale americane că armata rusă a comis peste 9.800 de crime de război în 70 de zile de conflict.

Aproximativ 25 de milioane de tone de cereale sunt blocate în Ucraina şi nu pot părăsi ţara din cauza provocărilor la nivelul infrastructurii şi a porturilor blocate de la Marea Neagră, inclusiv Mariupol, a declarat, vineri, un oficial al Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite, relatează Reuters, citată de News.ro.

Blocajele sunt percepute ca fiind una dintre cauzele preţurilor ridicate la alimente, care au atins un nivel record în martie, ca urmare a invaziei Ucrainei de către Rusia, înainte de a scădea puţin în aprilie, a precizat, vineri, Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO).

Ucraina a fost al patrulea exportator mondial de porumb în sezonul 2020/21 şi al şaselea exportator de grâu, potrivit datelor Consiliului Internaţional al Cerealelor.

”Este o situaţie aproape grotescă la care asistăm în acest moment în Ucraina, cu aproximativ 25 de milioane de tone de cereale care ar putea fi exportate, dar care nu pot părăsi ţara pur şi simplu din cauza lipsei de infrastructură, a porturilor blocate”, a declarat Josef Schmidhuber, director adjunct al FAP , Divizia Pieţe şi Comerţ.

Acesta a mai spus că situaţia ar putea exacerba lipsa spaţiilor de depozitare în timpul următoarei recolte din iulie şi august.

”În pofida războiului, condiţiile de recoltare nu sunt atât de alarmante. Acest lucru ar putea însemna într-adevăr că nu există suficientă capacitate de depozitare în Ucraina, mai ales dacă nu există un coridor de grâu deschis pentru exportul din Ucraina”, a spus el.

Situația de la combinatul Azovstal din Mariupol este critică, a anunțat unul dintre militarii ucrainei care se află acolo.

Situația "este crtitică de mult timp, iar acum devine și mai rea", a declarat, pentru BBC, Mihailo Verșinin, unul dintre soldații ucraineni care se află la Azovstal.

"De două zile, trupele ruse atacă în continuu complexul, i-au făcut pe apărători să se retragă cu ajutorul aviației, al artileriei și al armamentului greu. Au fost morți și răniți. Nu am putut să extragem răniții.

Principala problemă este că sunt în ncontinuare civili în adăposturile antiaeriene din combinat. Recent, după un bombardament intensiv, doi civili au fost uciși și cred că zece răniți. În clipa de față nu avem informații câți civili au murit, pentru că nu putem pleca de aici ca să mergem în buncărele unde se află ei", a mai spus Mihailo Verișinin.

BBC nu a putut verifica independent informațiile oferite de soldatul ucrainean.

Klaus Iohannis a avut, vineri, o convorbire telefonică cu preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, informează Administraţia Prezidenţială, citată de Agerpres.

Cei doi au discutat evoluţiile actuale privind situaţia de securitate din regiune şi implicaţiile multidimensionale ale conflictului din Ucraina asupra Republicii Moldova şi la nivel regional.

Mai multe informații despre discuția dintre cei doi șefi de stat găsiți AICI. 

Ucraina a solicitat organizaţiei umanitare Medici fără Frontiere (MSF) să ajute la evacuarea combatanţilor ucraineni ascunşi în vastul combinatul siderurgic Azovstal, în oraşul port Mariupol, încercuit de forţele armate ruse, informează Reuters, citată de Agerpres.

Ministerul ucrainean pentru Reintegrarea Teritoriilor Ocupate Temporar a postat, vineri, pe site-ul său detalii dintr-o scrisoare adresată organizaţiei umanitare medicale de către vicepremierul Ucrainei, Irina Vereşciuk, în care aceasta îşi exprimă îngrijorarea cu privire la "condiţiile deplorabile" din complexul siderurgic. Potrivit lui Vereşciuk, MSF a oferit asistenţă oamenilor în nevoie sau unor victime ale conflictului armat.

"Plecând de la principiile după care se ghidează MSF, Ministerul pentru Reintegrarea Teritoriilor Ocupate Temporar ale Ucrainei îi solicită misiunii să-i evacueze pe apărătorii oraşului Mariupol, care se află acum în combinatul Azovstal", a scris ministerul pe site-ul său.

Potrivit ministerului, vicepremierul ucrainean a solicitat MSF "să evalueze starea lor psihică şi mentală, să adune dovezi despre condiţiile în care trăiesc şi să ofere asistenţă medicală ucrainenilor ale căror drepturi umanitare au fost încălcate de Federaţia Rusă".

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a refuzat să spună dacă este adevărat că președintele rus, Vladimir Putin, a cerut scuze după ce ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că Adolf Hitler „avea sânge de evreu”, așa cum a susținut premierul Israelului, Naftali Bennett.

„În acest moment, nu avem nimic de adăugat la ceea ce s-a spus”, a spus Peskov, conform CNN.

O persoană a murit și șase au fost rănite în urma atacului de vineri dimineața de la Azovstal, conform Ukraine 24.  

Viața liniștită se reinstalează în teritoriile eliberate de naționaliști din Republicii Populare Donețk, Republica Populară Lugansk și Ucraina, a declarat Alexey Zaitsev, director adjunct al departamentului de informare și presă din cadrul Ministerului de Externe al Rusiei, într-un briefing de vineri.

„Între timp, viața liniștită se instalează în teritoriile eliberate de naționaliști. Armata rusă curăță orașele și terenurile agricole de mii de mine și dispozitive explozive instalate de forțele armate ucrainene. Monumentele eroilor din Marele Război Patriotic sunt restaurate. Magazinele și instituțiile publice se deschid în Mariupol, iar transportul public începe să funcționeze. Peste 17.000 de tone de ajutor umanitar au fost livrate locuitorilor din RPL, RPD și mai multe regiuni ucrainene", a spus el, conform agenției de presă de stat din Rusia, TASS, considerată o portavoce a propagandei de la Kremlin.

Liderii marilor puteri din grupul G7 vor avea, duminică, o reuniune virtuală consacrată războiului din Ucraina la care va participa de asemenea şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, a anunţat vineri o purtătoare de cuvânt a cancelarului german Olaf Scholz, potrivit AFP.

"8 mai este o dată istorică ce marchează sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial în Europa care a permis teroarea, distrugerea şi moartea în Europa", a declarat purtătoarea de cuvânt Christiane Hoffmann într-o conferinţă de presă obişnuită, adăugând că, dat fiind războiul actual din Ucraina, "coeziunea G7 este mai importantă ca oricând", conform Agerpres.

Preşedintele Lituaniei: România - aliat de încredere în NATO şi UE; continuăm sprijinul pentru Ucraina

România este un aliat de încredere al Lituaniei în cadrul NATO şi partener important în Uniunea Europeană, iar cooperarea şi unitatea reprezintă punctele forte, a declarat, vineri, preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, primit la Palatul Cotroceni de şeful statului, Klaus Iohannis.

Noi informații despre incendiul de la bordul fregatei ruse. Nave ruseşti de salvare din Crimeea au fost trimise în ajutorul fregatei în flăcări, zona unde a avut loc incidentul fiind survolată de avioane ruseşti, indică publicaţia ucraineană, transmite Agerpres. 

Deputatul ucrainean Anatoli Goncearenko, originar din Odesa, afirmă pe contul său Telegram că a fost afectată fregata Amiral Makarov.

"Ştiţi, există un 'Amiral Makarov', el mai are un frate 'Amiral Essen'. Omul şi nava. Iată că i s-a făcut foarte rău, zeul mării i-a pedepsit din nou pe ticăloşi", a scris el pe Telegram, potrivit Unian.

"Amiral Makarov" este a treia fregată din proiectul 11356R aflată în serviciul Flotei ruse din Marea Neagră. Fregata face parte din Divizia a 30-a de nave de suprafaţă a marinei ruse.

Acest tip de navă este echipat cu sisteme de război electronic, rachete de croazieră Kalibr, rachete antinavale Onyx, sisteme de rachete BUK şi Igla-S, elicoptere Ka-27PL şi Ka-31, precum şi cu drone Orlan.

Rusia a cheltuit deja 34 miliarde de dolari pentru războiul din Ucraina, dar cel mai mult costă Kremlinul tehnica şi echipamentele militare distruse de ucraineni, acestea cifrându-se la 230 milioane de dolari pe zi, notează vineri publicaţia ucraineană Focus.ua, citând calculele făcute de analistul german Tomi Ahonen pentru ediţia germană Focus.de

Preşedintele rus Vladimir Putin duce cel mai scump război din istorie, apreciază analistul Tomi Ahonen, într-un material publicat joi de Focus.de., citat de Agerpres.

În calculele sale, expertul citat a pornit de la faptul că în Ucraina s-ar afla circa 190.000 de militari ruşi şi 19.000 de echipamente şi tehnică militară. Dar aceste cifre nu sunt exacte, pentru că în realitate s-ar putea ca numărul militarilor şi cel al echipamentelor angajate să difere cu câteva sute.

Lângă teatrul din Mariupol, unde în urmă cu doar câteva săptămâni au murit 600 de civili, au fost acum arborate steaguri ruseşti.

Germania va trimite Ucrainei șapte obuziere autopropulsate, pe lângă cele cinci sisteme de artilerie pe care guvernul olandez le-a promis deja, a declarat ministrul german al Apărării Christine Lambrecht, conform Reuters.

Şeful Dumei de Stat a vorbit despre graniţele Ucrainei după încheierea "operaţiunii speciale"

Ce graniţe va avea Ucraina după încheierea "operaţiunii speciale militare" ruse depinde de decizia cetăţenilor acestei ţări, a declarat preşedintele Dumei de Stat (camera inferioară a parlamentului rus), Viaceslav Volodin, citat de agenţia de presă Interfax.

"Această sarcină revine Ucrainei şi cetăţenilor săi", a spus Volodin într-un interviu acordat joi postului de radio aparţinând publicaţiei Komsomolskaia Pravda, citat de Agerpres.

În continuare, Volodin, un apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin, a explicat ce înţelege prin aceasta.

În primul rând, el a reiterat una din tezele Kremlinului, potrivit căreia în 2014 în Ucraina a avut loc o lovitură de stat, nu o mişcare populară de contestare a regimului preşedintelui Viktor Ianukovici.

"Ca urmare a acestei lovituri de stat, Crimeea s-a separat de Ucraina. Cetăţenii, în conformitate cu toate cerinţele şi normele internaţionale, au decis că vor să trăiască în componenţa Federaţiei Ruse", a afirmat Volodin, omiţând să specifice că, înaintea referendumului din Crimeea pe tema separării de Ucraina, peninsula fusese ocupată de militari ruşi fără însemne, aşa-numiţii 'omuleţi verzi', potrivit media de la Kiev.

Ministerul rus al Apărării susține că rachetele sale au distrus un mare depozit de muniții în orașul Kramatorsk, din estul Ucrainei. Instituția a mai spus că apărarea sa antiaeriană a doborât două avioane de război ucrainene, un Su-25 și un MiG-29, în regiunea de est Lugansk, conform Reuters. The Guardian precizează că nu au reușit să verifice informațiile. 

Procuratura Generală din Ucraina a transmis că 223 de copii au murit până acum în război și au fost răniți 408, conform The Kyiv Independent. 

Majoritatea forţelor ruse care se aflau în jurul oraşului-port Mariupol au plecat şi s-au îndreptat spre nordul Ucrainei, lăsând în urmă două grupuri tactice de batalion sau aproximativ 2.000 de militari, a transmis purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, relatează News.ro, citând The Associated Press.

Armata ucraineană consideră că în continuare este posibilă o debarcare a trupelor ruse pe coasta de nord-vest a Mării Negre în zona oraşului-port Odesa, relatează vineri DPA, Ukrainska Pravda şi Unian.

Potrivit unui comunicat al Comandamentului operativ "Sud", drone de recunoaştere şi de atac ruseşti survolează din ce în ce mai frecvent această regiune. În plus, marina rusă continuă să aibă o prezenţă puternică în largul coastelor aflate sub control ucrainean, conform Agerpres.

Ucraina a impus restricţii, temporare, privind exporturile de cereale pe calea ferată spre România şi Republica Moldova, din cauza numărului mare de vagoane aflate la puncte de trecere a frontierei, a anunţat vineri firma de consultanţă APK-Infrom, transmite Reuters.

După ce porturile sale de la Marea Neagră au fost blocate de Rusia, Ucraina a fost forţată să utilizeze calea ferată drept principala rută pentru exporturile de cereale, ceea ce a condus la aglomerarea vagoanelor de cale ferată la punctele de trecere a frontierei, notează Agerpres.

Anterior, autorităţile de la Kiev au suspendat exporturile de cereale pe calea ferată spre Polonia.

Preşedintele autoritar al Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, ia apărarea invaziei ruse din Ucraina într-un interviu acordat joi agenţiei Associated Press, dar spune că nu se aştepta ca acest conflict care durează de zece săptămâni "să treneze aşa".

El s-a exprimat de asemenea împotriva folosirii de arme nucleare în Ucraina, dar nu a spus dacă preşedintele rus Vladimir Putin intenţionează să lanseze un astfel de atac, notează Agerpres.

 Aproape 500 de civili au fost evacuați până acum de la uzina siderurgică Azovstal asediată din Mariupol. „Următoarea etapă de salvare a oamenilor noștri de la Azovstal este în desfășurare în acest moment”, a declarat Andriy Yermak, șeful biroului președintelui ucrainean pe 6 mai.

Autoritățile maghiare nu vor susține propunerile de sancțiuni împotriva personalităților religioase, transmite Reuters, citându-l pe premierul ungar Viktor Orban. Anterior, UE a anunțat sancțiuni împotriva Patriarhului rus Kirill .

Autoritățile locale din Mariupol au postat pe Telegram un mesaj de mulțumire adresat celor care efectuează evacuări din oraș. "Vă mulțumim că ne-ați salvat oamenii. Sperăm să extindem misiunea și să creștem amploarea evacuării. Până la urmă, în Mariupol rămân zeci de mii de civili. Toți trăiesc în condiții dificile, de catastrofă umanitară. În oraș, lipsesc total alimentele, apa potabilă și medicamentele. Prin urmare, evacuarea trebuie să continue", au transmis aceștia, conform The Guardian.

Poliţia de Frontieră anunţă că 4.147 de cetăţeni ucraineni au intrat joi în România, în scădere cu 9,5% faţă de ziua precedentă.

Prima Doamnă a SUA, Jill Biden, vine în România, vineri, în cea de-a doua vizită oficială în ţara noastră.

Președintele Poloniei: Între Polonia și Ucraina nu vor mai exista granițe

„Între țările noastre – Polonia și Ucraina – nu vor mai exista granițe. Această graniță nu va exista! Pentru a trăi împreună pe acest pământ, construind și restabilind împreună fericirea noastră comună și puterea comună, care ne vor permite să respingem orice pericol sau orice posibilă amenințare”, a spus președintele Poloniei, citat de presa externa.

Forțele ruse au făcut „un mic progres, în special în partea de nord a regiunii Donbas” a Ucrainei, a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, în timpul unei conferințe de joi. Totuși, acest mic progres nu este progresul pe care SUA consideră că forțele ruse „se așteptau să-l facă în acest moment” în regiune, a adăugat Kirby.

„În regiunea Donbas, am aprecia în continuare că ucrainenii opun o rezistență foarte puternică”, a spus el, citat de CNN.

Ministrul german de Externe, Annalena Berbock, va vizita în curând Ucraina, după cum a anunțat cancelarul german, Olaf Scholz, la o conferință de presă la Berlin.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat, într-un discurs adresat atât poporului ucrainean, cât şi participanţilor la un eveniment de caritate din Marea Britanie, că războiul s-ar fi termina dacă existau conducători curajoși.

Zelenski a afirmat: ”dacă toţi din lume - sau cel puţin majoritatea - erau conducători fermi şi curajoşi ca Ucraina, ca Marea Britanie" sigur că s-ar fi pus capăt deja războiului.

"Cum ai spus tu, Boris (Johnson - n.r.), când te-ai adresat Verkhovna Rada (Parlamentului ucrainean - n.r.) alaltăieri, încă scriem unul dintre cele mai victorioase capitole din istoria noastră", a adăugat el. Zelenski a menţionat că bombardamentele şi atacurile trupelor ruse la Azovstal nu au încetat, iar acolo mai sunt de evacuat inclusiv femei şi copii, şi a arătat că lipsa medicamentelor de bază, a tratamentului pentru pacienţii cu cancer, a accesului la insulină pentru diabetici sunt unele dintre consecinţele ocupaţiei ruseşti.

ONU şi mai multe ţări au lansat joi un apel la încetarea războiului Rusiei în Ucraina, cu puţine menţiuni despre relansarea negocierilor de pace aparent la punct mort, notează AFP.

"Invazia Ucrainei de către Rusia este o încălcare a integrităţii sale teritoriale şi a Cartei Naţiunilor Unite", a repetat secretarul general al Organizaţiei, Antonio Guterres, în cursul unei reuniuni a Consiliului de Securitate organizată de Washington. "Aceasta trebuie să înceteze pentru binele poporului ucrainean, al poporului rus şi al întregii lumi", a adăugat el.

Şeful ONU a mers recent la Moscova şi Kiev pentru a obţine evacuarea civililor din Mariupol, dintre care câteva sute au reuşit să părăsească oraşul de la sfârşitul săptămânii trecute.

Fostul preşedinte al SUA a avut, joi dimineaţă, o discuţie prin apel video cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi a postat o imagine din timpul acesteia pe Instagram, numindu-l pe Zelenski "Winston Churchill al zilelor noastre", relatează CNN.

În postare, Bush l-a numit pe Zelenski "Winston Churchill al zilelor noastre" şi i-a "mulţumit preşedintelui pentru conducere, exemplul său şi angajamentul său pentru libertate".

Totodată, el a salutat curajul poporului ucrainean, spunând că americanii sunt inspiraţi de tăria şi rezilienţa acestuia.

"Preşedintele Zelenski m-a asigurat că nu vor ezita în lupta lor împotriva barbarismului şi vandalismului lui Putin", a mai scris George W. Bush.

Departamentul american al Apărării a negat joi furnizarea de informaţii care le-au permis forţelor ucrainene să vizeze ofiţeri ruşi cu grad înalt în apropierea frontului, după cum a raportat New York Times, notează AFP.

Este adevărat că Statele Unite transmit Kievului elemente de informaţii "pentru a-i ajuta pe ucraineni să-şi apere ţara", a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby.

Dar, a adăugat el, "nu oferim informaţii despre locul în care se află înalţi comandanţi militari pe câmpul de luptă şi nici nu participăm la deciziile de ţintire luate de armata ucraineană".

Informaţii comunicate de Statele Unite au ajutat Ucraina să scufunde crucişătorul rusesc Moskva, a afirmat joi, pe de altă parte, canalul american NBC.