Lista propunerilor USR-PLUS pentru o coaliţie de guvernare cu PNL

62161778
Inquam Photos / Octav Ganea

Alianța USR-Plus și-a stabilit propunerile pentru coaliția de guvernare pe care o va încheia alături de PNL.

La o zi de la alegerile parlamentare, formațiunea politică condusă de Dan Barna și Dacian Cioloș a făcut o listă de propuneri și condiții, strânse într-un document intitulat „Revoluția bunei guvernări”. Acesta constituie „baza de negociere pentru formarea viitoarei coaliții de guvernare” afirmă alianța într-un comunicat.

 

Propunerile Alianței pentru protocolul coaliției de guvernare USR PLUS-PNL

 

„Vreau să le transmit alegătorilor că noi am înțeles mesajul și că suntem conștienți de faptul că viitorul Guvern va trebui să ia în considerare așteptările tuturor cetățenilor României, îngrijorările și întrebările lor. Va trebui mai multă empatie, transparență și o comunicare mai bună.
Avem acum o responsabilitate mare față de guvernare și față de majoritatea parlamentară. Noi, USR PLUS, ne-am formulat deja prioritățile. Sunt măsurile cu care noi am mers în campanie, o sinteză a celor 40 de angajamente de guvernare, cele mai importante lucruri care vor trebui să se regăsească în viitorul program de guvernare”
a transmis USR-Plus.

Citește și
Surpriză. Ce partid are cel mai tânăr parlamentar, după alegerile din 1 decembrie. Nu este Partidul Oamenilor Tineri
Surpriză. Ce partid are cel mai tânăr parlamentar, după alegerile din 1 decembrie. Nu este Partidul Oamenilor Tineri

 

Viitorul premier trebuie să fie „credibil” au precizat reprezentanții USR-PLUS

 

„În legătură cu viitorul premier, credem că este esențial să susținem un candidat credibil. Acest lucru va fi discutat la negocierile și consultările cu președintele, nu negociat la televizor. Este clar, însă, că acest candidat trebuie să aibă capacitatea de a uni forțele reformiste de dreapta. Din punctul nostru de vedere, e nevoie de un nou început după aceste rezultate.
USR PLUS este gata să-și asume guvernarea alături de PNL și UDMR. Este important să venim cu un plan de reforme care să dea predictibilitate românilor și României, cât mai repede”
, a declarat președintele Renew Europe, Dacian Cioloș, copreședinte USR PLUS.

„Mesajul pe care ni l-a transmis electoratul este acela că nu se poate face o guvernare reformatoare fără USR PLUS și acesta este un mandat pe care ni-l asumăm. În egală măsură, e foarte clar că așteptările oamenilor sunt mai mari chiar decât mesajele pe care am reușit să le transmitem și aceasta ar putea fi o explicație la participarea redusă la vot. E important ca în următoarele trei-șase luni să vină câteva dintre acele măsuri și angajamente pentru care cetățenii ne-au acordat votul lor” a spus Dan Barna.


Propunerile de negociere pentru USR-PLUS


O Românie fără hoție

1. Fără penali în funcții publice. Pe termen scurt (primele 100 de zile): votarea în Parlament a inițiativei civice susținute de peste 1 milion de români. Pe termen mediu (primul an): organizarea referendumului de revizuire a Constituției.
2. Fără pensii speciale. Pe termen scurt (primele 100 de zile): votarea în Parlament a proiectelor de lege de eliminare a pensiilor speciale pentru parlamentari, respectiv pentru aleșii locali. Pe termen mediu (primul an): angajarea dialogului cu celelalte categorii beneficiare de pensii speciale și pregătirea legislației aferente. Pe termen lung (2-4 ani): dezbatere publică și parlamentară și adoptarea legislației.
3. Să nu mori cu dreptatea în mână. Pe termen scurt (primele 100 de zile): desființarea Secției speciale pentru investigarea magistraților, eliminarea schemei de pensionare anticipată a magistraților. Pe termen mediu (primul an): asigurarea suportului logistic necesar pentru DNA și DIICOT (alocări bugetare și proces transparent de achiziții publice și recrutare personal), informatizarea sistemului de Justiție.

 

Un stat reformat

 

1. 300 de parlamentari, primari în două tururi și reforma electorală. Pe termen scurt (primele 100 de zile): 300 de parlamentari, alegeri în două tururi pentru primari și președinții de consilii județene, creșterea numărului de parlamentari ai Diasporei. Pe termen mediu (primul an): extinderea votului prin corespondență și la votul intern. Pe termen lung (2-4 ani): introducerea votului electronic și trecerea la un sistem de vot pe bază de liste deschise.
2. Transparență totală. Pe termen scurt (primele 100 de zile): adoptarea în Camera Deputaților a proiectului USR PLUS privind accesul la informațiile publice. Pe termen mediu (primul an): publicarea tuturor contractelor de achiziții publice, platformă de transparență bugetară totală cu toate cheltuielile defalcate.
3. O Administrație în slujba cetățeanului: Fără mii de agenții, Fără baroni locali, Primării mai puține și mai eficiente, O Românie fără impostură.
4. Cetățenie digitală. Pe termen scurt (primele 100 de zile): Legea cărții de identitate electronice și legea domiciliului electronic, clarificarea rolului juridic al punctului de contact unic electronic. Pe termen mediu (primul an): normele de implementare și pregătirea implementării. Pe termen lung (2-4 ani): implementare.

 

Sănătate cu prioritate

 

1. Fondul de finanțare pentru o infrastructură sanitară modernă. Pe termen scurt (primele 100 de zile): pregătirea și adoptarea documentelor de politică publică privind implementarea și finanțarea. Pe termen mediu (primul an): pregătire proiecte finanțate de UE, decizie alocări bugetare, implementare. Termen lung (2-4 ani): implementare.
2. Stimulente pentru a ne menține sănătoși, nu bolnavi. Pe termen scurt (primele 100 de zile): pregătire strategie de prevenție în sănătate, inclusiv mecanisme de implementare și finanțare. Pe termen mediu: adoptare strategie și legislație primară și secundată, proiecte finanțate UE, implementare. Pe termen lung (2-4 ani): implementare.
3. Dreptul de a alege în sănătate. Pe termen mediu (primul an): pregătire și adoptare documente de politică publică, adoptare legislație primară și secundară. Pe termen lung (2-4 ani): implementare.
4. Acces garantat la medicamente esențiale. Pe termen scurt (primele 100 de zile): adoptarea legislației și aplicarea celei existente. Pe termen mediu și lung: implementare.
5. Siguranța pacientului pe primul loc. Pe termen scurt (primele 100 de zile): pregătire document de politică publică. Pe termen mediu (primul an): adoptarea documentului de politică publică și a legislației primare și secundare, decizii de finanțare, inclusiv proiecte finanțate de UE, implementare. Pe termen lung (2-4 ani): implementare.
6. Medic și pacient la un click distanță. Pe termen scurt (primele 100 de zile): pregătire document de politică publică privind constituirea unui fond de inovare în sănătate, inclusiv sursele de finanțare. Pe termen mediu (primul an): adoptarea documentului și a legislației primare și secundare, decizii de finanțare, inclusiv proiecte finanțate de UE. Pe termen lung (2-4 ani): implementare.

 

Educație ca la carte

 

1. Fără politică la școală. Pe termen scurt (primele 100 de zile): analiza situației numirilor de inspectori și directori de școli, modificarea criteriilor de numire pentru deschiderea profesiei și implicarea absolvenților de masteruri educaționale. Pe termen mediu (primul an): modificarea Legii educației și a legislației secundare. Pe termen lung (2-4 ani): implementare.
2. Dreptul de a alege în educație. Pe termen scurt (primele 100 de zile): pregătirea și adoptarea documentului de politică publică. Pe termen mediu (primul an): adoptare legislație primară și secundată. Pe termen lung (2-4 ani): implementare.
3. Școala de la 8 la 5, masă caldă și Școală după școală. Pe termen scurt (primele 100 de zile): pregătirea și adoptarea documentului de politică publică. Pe termen mediu (primul an): pregătire proiecte finanțate de UE, decizie alocări bugetare, implementare. Pe termen lung (2-4 ani): implementare.
4. Sprijin pentru școala online. Pe termen scurt (primele 100 de zile): pregătirea și adoptarea documentului de politică publică. Pe termen mediu (primul an): pregătire proiecte finanțate de UE, implementare. Pe termen lung (2-4 ani): implementare.

 

Guvernul să fie organizat în „clustere”

 

În ceea ce privește organizarea Guvernului, Alianța USR PLUS propune ca ministerele să fie organizate sub formă de clustere, în jurul unui obiectiv mare de politici.

Structura propusă:
Cluster I „România puternică și credibilă” - Externe (include Diaspora), Interne, Justiție, Apărare
Cluster II „România modernă și verde” - Dezvoltare și investiții publice (include fonduri europene, care nu sunt o activitate în sine, ci o sursă de fonduri pentru dezvoltare), Cercetare, inovare, Antreprenoriat și adaptare economică, Tehnologiile viitorului, Infrastructură, Finanțe, Gestionarea avutului public (companii de stat și alte active), Agricultura și spațiul rural, Mediu, Tranziție energetica, Turism
Cluster III „România bună cu toți cetățenii ei” - Politici Sociale, Relații de muncă și politici de angajare, Sănătate, Educație, Cultură, Cetățenie activă și tineret, Sport
Cluster IV Buna Guvernare – coordonarea politicilor transversale de la centrul guvernului - Cancelaria Guvernului, Secretariatul General al Guvernului.

 

Ce se întâmplă mai departe

 

Încep negocierile pentru formarea unei majorități. Cum niciun partid nu a câștigat peste 50% dintre voturi, trebuie formate alianțe pentru numirea unui nou Guvern. Constituția României prevede un lucru foarte clar: dacă după alegeri există un partid care a obținut majoritate absolută, adică 50 % plus unu, acela va desemna premierul. Însă niciunul dintre partidele candidate la alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020 nu a obținut un astfel de rezultat.

Prin urmare, președintele României poate desemna premierul din partea unei coaliții guvernamentale. Cel mai probabil, formațiunile de dreapta PNL și USR se vor alia, pentru a guverna în continuare.

Articol recomandat de sport.ro
Ea este Mirra Andreeva, rusoaica fără de scrupule? Imagini dezgustătoare vin de la Indian Wells. Ce a făcut pe teren
Ea este Mirra Andreeva, rusoaica fără de scrupule? Imagini dezgustătoare vin de la Indian Wells. Ce a făcut pe teren
Citește și...
Oficial. Biroul Electoral Central a respins toate contestaţiile şi sesizările privind alegerile parlamentare din 2024
Oficial. Biroul Electoral Central a respins toate contestaţiile şi sesizările privind alegerile parlamentare din 2024

Biroul Electoral Central a respins, sâmbătă, în şedinţă, toate contestaţiile şi sesizările privind alegerile parlamentare.

Nicuşor Dan: E un semnal foarte bun că partidele pro-europene se reunesc şi dau un mesaj către electorat
Nicuşor Dan: E un semnal foarte bun că partidele pro-europene se reunesc şi dau un mesaj către electorat

Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, consideră că în acest moment un guvern de coaliţie pro-europeană are „şanse foarte mari”, pentru că „nimeni nu poate să ignore majoritatea” din Parlament.

Deputat PSD, furios că alegătorii au confundat partidul său cu PSDU: „Excrocheria secolului. Peste 20% din voturi pierdute”
Deputat PSD, furios că alegătorii au confundat partidul său cu PSDU: „Excrocheria secolului. Peste 20% din voturi pierdute”

Deputatul PSD Laurențiu Viorel Gîdei susține că la alegerile parlamentare din 1 decembrie a avut loc „excrocheria secolului” (sic!), după ce alegătorii ar fi confundat PSD cu PSDU pe buletinele de vot.

Recomandări
Parlamentul a aprobat cererea SUA de dislocare a forțelor militare în România. AUR și POT au votat împotrivă
Parlamentul a aprobat cererea SUA de dislocare a forțelor militare în România. AUR și POT au votat împotrivă

Parlamentul a aprobat miercuri cererea SUA de a trimite forțe militare în România. Președintele Nicușor Dan a anunțat că membrii CSAT au aprobat deja această solicitare.

Un fost comandant în structurile NATO a explicat care este probabilitatea ca o rachetă iraniană să lovească baza Kogălniceanu
Un fost comandant în structurile NATO a explicat care este probabilitatea ca o rachetă iraniană să lovească baza Kogălniceanu

După ce CSAT a aprobat cererea SUA de a trimite forțe militare în România, generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a explicat de ce riscul unui atac iranian asupra bazei de la Kogălniceanu este unul ”extrem de scăzut”.

Oana Țoiu: Niciodată nu am sunat niciun consul al României ca să-l întreb de nicio persoană, cu nume şi prenume
Oana Țoiu: Niciodată nu am sunat niciun consul al României ca să-l întreb de nicio persoană, cu nume şi prenume

Ministrul de Externe, Oana Ţoiu, a declarat miercuri, la Parlament, că niciodată nu a sunat niciun consul al României ca să-l întrebe de vreo persoană cu nume şi prenume.