Kovesi: Imunitatea "pe viata" pe care o au ministrii sau fostii membri ai Guvernului este UNICA. Interviu cu seful DNA
Procurorul sef al DNA, Laura Codruta Kovesi, afirma ca imunitatea "pe viata" pe care o au ministrii sau fostii membri ai Guvernului privind anchetarea este unica.
Urmariti acest subiect si pe Twitter: @StirileProTV
In opinia sa, este necesara o modificare legislativa, cel putin pentru a echilibra intr-un fel imunitatile in raport cu alte categorii.
Declaratia a fost facuta in contextul impasului creat in urma respingerii cererilor de ridicare a imunitatii in cazul unor parlamentari sau ministri, unele anchete fiind oprite sau procurorii nu au mai putut sa ia anumite masuri.
"Din pacate, este un vot politic care blocheaza o ancheta judiciara, lucru care nu ar trebui sa se intample. si poate ca nu se intampla in alte tari din Uniunea Europeana. Cred ca o modificare legislativa ar fi extrem de importanta. Daca ar fi sa ne raportam la persoane care au anumit statut in Romania - si daca m-as referi la statutul magistratilor, si ei beneficiaza de imunitate - trebuie obtinut un aviz inainte de a fi perchezitionati, retinuti sau arestati preventiv. Insa, daca ma refer la imunitatea pe viata pe care o au ministrii sau fostii ministri, aceasta este unica", a afirmat sefa DNA, intr-un interviu acordat Agerpres.
Kovesi a explicat ca nu poti sa anchetezi un ministru sau un fost ministru care este si deputat sau senator in lipsa unei aprobari din partea Parlamentului.
"In aceste situatii, anchetele se blocheaza si nu pot sa-si urmeze cursul. Spre exemplu, sunt situatii in care fosti ministri detin in continuare bunurile despre care exista suspiciuni ca ar fi fost obtinute cu titlu de mita. Pentru nicio persoana din Romania nu exista o astfel de imunitate. Nici macar pentru magistrati sau parlamentari, care se bucura de imunitate doar in ceea ce priveste arestarea si perchezitionarea. Cred ca o modificare legislativa cel putin in a echilibra intr-un fel aceste imunitati este necesara", a spus sefa DNA.
Potrivit acesteia, s-ar impune o interventie legislativa si pentru ca persoanele cu functii publice condamnate pentru fapte comise in timpul mandatului sa nu mai poata sa exercite aceste functii.
Referitor la faptul ca anumiti demnitari, alesi locali sau sefi de institutii revin in functii, desi au fost arestati preventiv sau condamnati, Kovesi a admis ca este vorba de o lacuna a legislatiei.
"Exista din pacate foarte multe situatii in care persoane condamnate pentru coruptie continua sa exercite functii publice, de obicei exact aceeasi functie pentru care au fost condamnati. Daca ar fi sa fac o paralela intre magistrati si ceilalti care detin functii publice, pot sa va spun ca magistratii, in momentul trimiterii in judecata, sunt suspendati din functie. Din pacate, pentru parlamentari, pentru presedinti de Consilii Judetene sau pentru alte persoane care conduc institutii publice aceasta regula nu este aplicabila.
De foarte multe ori am vazut presedinti de CJ sau primari care au iesit din arest preventiv si s-au dus la primarie sau la CJ si au continuat sa-si exercite functiile, am vazut parlamentari care au fost condamnati si care au mers in continuare in Parlament. Cred ca ar trebui sa existe o modificare legislativa si sa existe o interdictie clara de a mai exercita functii publice in situatia in care persoanele sunt condamnate pentru astfel de fapte", a apreciat procurorul sef al DNA.
In cazul declaratiilor politicienilor la adresa DNA care au fost considerate de CSM ca au adus atingere independentei justitiei, Kovesi sustine ca dincolo de acest verdict nu se intampla nimic, nefiind aplicata niciun fel de sanctiune.
"Sper sa existe o sanctiune din partea cetatenilor atunci cand merg la vot cu privire la politicienii care ataca in mod repetat activitatea DNA si o fac intr-un mod total nejustificat", a subliniat Kovesi in interviu.
Kovesi despre dosare cu membri ai Executivului: Nu este informatie publica in acest moment
Procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie a mai afirmat, referitor la dosarele aflate in lucru privind activitatea actuala a unor membri ai Executivului, ca in acest moment nu este informatie publica.
"Nu va pot raspunde, nu este informatie publica in acest moment", a precizat Kovesi.
Pe de alta parte, sefa DNA a admis ca are o relatie institutionala buna cu Guvernul.
"Daca ne referim la o relatie institutionala, da, avem o relatie institutionala buna. Pot sa spun ca solicitarile pe care le-am facut de suplimentare a anumitor posturi, a bugetului, da, am primit raspuns. Nu in prima luna, dar oricum am primit raspuns favorabil. Deocamdata nu avem cereri catre Guvern care sa ne fi fost respinse", a spus ea.
Intrebata daca anchetele DNA care ar putea viza persoane cu functii publice importante pot sa conduca la o criza politica sau economica in Romania, Kovesi a aratat ca procurorii cerceteaza persoane pentru presupuse fapte de coruptie savarsite in functia publica.
"Desigur ca, atunci cand sunt implicate persoane care detin in acelasi timp si calitatea de politician intr-un partid, cu siguranta se poate vorbi despre o criza politica. Am auzit discutii de acest gen, insa nu e problema noastra. Noi anchetam persoane pentru presupuse fapte de coruptie si le anchetam pentru ca la un anumit moment, la momentul anchetei sau la momentul comiterii faptei penale detin o functie intr-o institutie publica. (...) Cred ca daca aceasta problema a diferentierii intre functia politica si functia publica ar fi lamurita, atunci nici DNA n-ar fi acuzat ca face dosare cu politicieni", a explicat procurorul sef al DNA.
"Ghid despre depistarea si prinderea coruptilor"
Laura Codruta Kovesi a mai spus ca primeste sesizari de la persoane fizice despre fapte de coruptie, insa o solicitare deosebita a fost cea prin care un cetatean a solicitat un ghid despre depistarea si prinderea coruptilor. Din aceasta privinta, Kovesi sustine ca tot ceea a facut DNA in ultimii ani a dus la schimbarea mentalitatilor.
Ea a adaugat ca este necesara o interdictie legislativa clara ca persoanele condamnate pentru fapte savarsite in timpul mandatului sa nu mai poata exercita functii publice.
In privinta problemelor invocate de Fisc in recuperarea prejudiciilor, Kovesi considera ca aceste aspecte nu sunt recente si ca ar fi trebuit facute publice mai demult, adaugand ca este important, totusi, ca institutiile statului au inceput un dialog pe aceasta tema, chiar daca a fost provocat de DNA.
Interviul INTEGRAL realizat de Agerpres cu Laura Codruta Kovesi
AGERPRES: In ultimii ani, activitatea procurorilor anticoruptie a crescut de la luna la luna. Amplificarea activitatii DNA cere si mai multe resurse umane si materiale?
Laura Codruta Kovesi: Cu siguranta da. Spre exemplu, daca luam datele statistice din acest an, in prezent avem in lucru peste 6.600 de dosare, care sunt repartizate unui numar de aproximativ 110-120 de procurori, dar sa nu uitam ca la inceputul anului aveam un stoc de 4.100 de dosare ramase de anul trecut. Numarul dosarelor care se inregistreaza in DNA creste de la an la an si cu siguranta o suplimentare a resurselor umane este binevenita.
AGERPRES: Dar si cele materiale?
Laura Codruta Kovesi: Avem nevoie si de resurse materiale mai ales atunci cand discutam de dosare in care sunt prejudicii si este necesar sa dispunem expertize. Intrarea in vigoare a noului Cod de procedura penala a adus o dispozitie obligatorie pentru procurori, si anume ca atunci cand cei suspectati in dosarele noastre solicita efectuarea unor expertize, acestea sunt obligatorii. Pe langa cheltuielile care sunt necesare cu efectuarea expertizelor sau alte cheltuieli judiciare, desigur ca sunt necesare si cheltuieli pentru buna functionare a institutiei. Tot noul Cod de procedura penala ne obliga, spre exemplu, sa copiem dosarele si sa le furnizam persoanelor care sunt cercetate in dosar. Acest lucru nu era obligatoriu inainte de intrarea in vigoare a noului Cod de procedura penala. Astfel ca toate cheltuielile cu copierea dosarelor presupun si cheltuieli materiale. Deci, ca orice institutie publica, avem si noi nevoie de diferite sume de bani pentru astfel de cheltuieli.
AGERPRES: Anul trecut, valoarea prejudiciilor retinute in dosarele DNA a fost una foarte importanta. Se mentine si in acest an?
Laura Codruta Kovesi: Da, desigur ca se mentine. Instituirea masurilor asiguratorii si aplicarea institutiei confiscarii extinse este o prioritate pentru procurorii din DNA. in primele noua luni ale anului sunt peste 187 de milioane de euro valori indisponibilizate de catre procurori prin instituirea unor sechestre, prin blocarea unor sume de bani sau ridicarea acestora si depunerea in diverse conturi bancare. Este important ca, pe langa investigatia penala, sa existe si o investigatie financiara, sa incercam sa recuperam prejudiciile mai ales atunci cand ele sunt cauzate statului si bugetului de stat, pentru ca in principal acest gen de fapte le investigheaza DNA. si, nu in ultimul rand, este important sa dispunem si confiscari pe sumele de bani pe care persoanele pe care le cercetam le dobandesc in mod ilicit.
AGERPRES: Ati declarat recent ca ANAF trebuie sa recupereze 310 milioane de euro. ANAF spune ca e vorba de 150 de milioane euro, pentru ca restul nu pot fi recuperati.
Laura Codruta Kovesi: Este important ca ANAF a fost sensibila la ce am declarat cu putin timp in urma. Valoarea sumelor de bani care trebuie confiscata noi o avem in hotararile judecatoresti care sunt date doar in dosarele DNA si pe care le monitorizam inclusiv prin numar de sentinte - stim exact cate hotarari judecatoresti sunt si de aceea stim exact si sumele de bani care trebuie confiscate. Este important, totusi, ca institutiile statului au inceput un dialog, chiar daca provocat de DNA, dar cel mai important este sa se gaseasca si masuri. Asa cum am vazut din punctul de vedere trimis de ANAF, sunt foarte multe situatii in care ei spun ca nu pot executa aceste hotarari definitive si nu pot valorifica sumele de bani confiscate.
Este important sa fie adoptate masuri legislative, administrative, de reorganizare institutionala daca este necesar. Ceea ce este, totusi, ingrijorator este ca aceste motive pentru care nu s-au executat hotararile judecatoresti nu au aparut la inceputul acestui an. Probabil, ele existau si in anii anteriori si probabil nimeni nu a dat atentie modificarii acestor impedimente si executarii efective a tuturor bunurilor confiscate. Ministerul Justitiei a sustinut si sustine ca este necesara infiintarea unei noi agentii. Da, poate este necesara, nu contest acest lucru, dar cred ca mult mai important este ca, pe langa infiintarea unei agentii noi sa fie rezolvate si celelalte impedimente semnalate in comunicatul ANAF. Este important ca acele doua institutii sa gaseasca o solutie comuna si sa inceapa efectiv executarea acestor sume. Noi am tras si in cursul anului trecut un semnal de alarma, si cu ocazia prezentarii raportului de activitate. Iata ca a trecut aproape un an si nu s-a rezolvat in niciun fel aceasta problema.
AGERPRES: Cate comisii rogatorii ati solicitat in acest an?
Laura Codruta Kovesi: Numarul comisiilor rogatorii a crescut in acest an. Sunt peste 60 de solicitari pe care le-am transmis in general colegilor din statele membre ale Uniunii Europene, dar si din afara UE. Din investigatiile noastre, de foarte multe ori rezulta ca anumite parti ale activitatii infractionale s-ar fi desfasurat in strainatate, dar de foarte multe ori prin aceste comisii rogatorii incercam sa identificam bunuri si valori care pot fi supuse sechestrului.
AGERPRES: Au aparut metode noi de comitere a infractiunilor descoperite de procurori?
Laura Codruta Kovesi: N-as putea spune ca au aparut metode noi. Tipologiile de comitere a faptelor de coruptie - cele clasice sau cele conexe de coruptie - se mentin cam aceleasi. Ceea ce este nou, daca putem sa spunem asa, este modalitatea de secretizare, de confidentializare, de ascundere a modului in care se comit astfel de fapte. Observam ca suspectii din dosarele noastre isi iau tot mai multe masuri de precautie atunci cand comit astfel de fapte, se incearca incheierea unor contracte - de genul contracte de consultanta, contracte de inchiriere - pentru a disimula diferite sume de bani care se dau cu titlu de mita sau de alte foloase. N-as putea sa spun ca avem infractiuni noi sau metode noi de comitere, ci doar metode noi de ascundere sau de a incerca sa ascunda modalitatea de comitere a unor fapte.
AGERPRES: Unele afirmatii ale politicienilor la adresa DNA au fost considerate de catre Inspectia judiciara, in mod repetat, ca aducand atingere independentei justitiei. Ce se intampla mai departe, dincolo de acest verdict?
Laura Codruta Kovesi: Dincolo de acest verdict nu se intampla nimic. Nu se aplica niciun fel de sanctiune, nici pecuniara, nici de alta natura, politicienii nu sunt opriti in niciun fel sa mai dea astfel de declaratii. Ceea ce este important pentru sistemul judiciar si, in primul rand, pentru DNA este sa traga un semnal de alarma atunci cand astfel de declaratii depasesc cadrul legal, atunci cand intreaga activitate a institutiei este umbrita prin aceste declaratii, atunci cand se pune sub semnul intrebarii asupra independentei sau impartialitatii unei institutii. Sper sa existe o sanctiune din partea cetatenilor atunci cand merg la vot cu privire la politicienii care ataca in mod repetat activitatea DNA si o fac intr-un mod total nejustificat.
AGERPRES: Ati afirmat ca arestand tot nu este solutia pentru reducerea coruptie. Ce poate schimba DNA in Romania si ce nu?
Laura Codruta Kovesi: Da, intr-adevar, cred ca in aceasta lupta de combatere a coruptiei, mai ales la nivel inalt, nu este suficienta doar o institutie cum este DNA si cred ca ceea ce facem noi trebuie dublat intotdeauna de masuri preventive. Cred ca ceea ce a facut DNA in ultimii ani a dus la schimbarea mentalitatilor. Sunt foarte multi cetateni revoltati de faptul ca li se pretinde mita, care vin sa reclame acest lucru. Sunt foarte multi functionari de institutii carora li se ofera mita si vin si ne sesizeaza cu privire la aceste lucruri. Cred ca foarte multi dintre functionarii care lucreaza in ministere au devenit mai atenti, mai corecti cu documentele pe care le intocmesc, tocmai datorita actiunilor pe care DNA le-a facut. Cred ca o modificare a mentalitatilor, o crestere a (increderii - n.r.) cetatenilor in institutiile judiciare se datoreaza dosarelor si activitatii desfasurate de DNA.
AGERPRES: Aveti o relatie buna cu Guvernul? V-au respins vreo solicitare?
Laura Codruta Kovesi: Daca ne referim la o relatie institutionala, da, avem o relatie institutionala buna. Pot sa spun ca la solicitarile pe care le-am facut de suplimentare a anumitor posturi, a bugetului, da, am primit raspuns. Nu in prima luna dupa solicitare, dar oricum am primit raspuns favorabil. Deocamdata nu avem cereri catre Guvern care sa ne fi fost respinse.
AGERPRES: Exista in lucru in prezent dosare care se refera la activitatea actuala a unor membri ai Executivului?
Laura Codruta Kovesi: Nu va pot raspunde, nu este informatie publica in acest moment.
AGERPRES: Cum vedeti rezolvat impasul creat in urma respingerii cererilor de ridicare a imunitatii in cazul unor parlamentari sau ministri? Unele anchete s-au oprit iar in altele procurorii nu au mai putut sa ia anumite masuri.
Laura Codruta Kovesi: Din pacate, este un vot politic care blocheaza o ancheta judiciara, lucru care nu ar trebui sa se intample. si poate ca nu se intampla in alte tari din Uniunea Europeana. Cred ca o modificare legislativa ar fi extrem de importanta. Daca ar fi sa ne raportam la persoane care au anumit statut in Romania - si daca m-as referi la statutul magistratilor, si ei beneficiaza de imunitate - trebuie obtinut un aviz inainte de a fi perchezitionati, retinuti sau arestati preventiv. insa, daca ma refer la imunitatea pe viata pe care o au ministrii sau fostii ministri, aceasta este unica. Nu poti sa anchetezi un ministru sau un fost ministru in lipsa unei aprobari din partea Parlamentului, spre exemplu, daca acel ministru detine si calitatea de parlamentar. in aceste situatii, anchetele se blocheaza si nu pot sa-si urmeze cursul.
Spre exemplu, sunt situatii in care fosti ministri detin in continuare bunurile despre care exista suspiciuni ca ar fi fost obtinute cu titlu de mita. Pentru nicio persoana din Romania nu exista o astfel de imunitate. Nici macar pentru magistrati sau parlamentari, care se bucura de imunitate doar in ceea ce priveste arestarea si perchezitionarea. Deci, cred ca o modificare legislativa cel putin in a echilibra intr-un fel aceste imunitati este necesara.
AGERPRES: Anchetele DNA care ar putea viza persoane cu functii publice importante pot sa conduca la o criza politica sau economica in Romania, asa cum se vehiculeaza in media? Adica simtiti presiuni de undeva?
Laura Codruta Kovesi: Noi nu avem legatura cu ce se intampla in spatiul politic sau in spatiul economic. Desigur ca, atunci cand sunt implicate persoane care detin in acelasi timp si calitatea de politician intr-un partid, cu siguranta se poate vorbi despre o criza politica. Am auzit discutii de acest gen, insa nu e problema noastra. Noi anchetam persoane pentru presupuse fapte de coruptie si le anchetam pentru ca la un anumit moment, la momentul anchetei sau la momentul comiterii faptei penale detin o functie intr-o institutie publica. Cred ca ar fi binevenit a se lamuri aceasta problema de a detine simultan si o functie intr-un partid, si o functie intr-o institutie publica. Nu este problema DNA ca un presedinte de consiliu judetean pe care noi il investigam intr-o ancheta are, in acelasi timp, si calitate de presedinte de partid sau o alta functie de conducere intr-un partid.
Noi nu-l anchetam pentru ca face parte dintr-un anumit partid, ci noi anchetam fapte penale, persoane care detin anumite functii in institutiile publice. Cred ca daca aceasta problema a diferentierii intre functia politica si functia publica ar fi lamurita, atunci nici DNA n-ar fi acuzata ca face dosare cu politicieni. in principal, noi avem o competenta stabilita expres prin lege si pe care nu o modificam in functie de cum o persoana sau alta devine membru al unui partid sau al altui partid.
AGERPRES: Ultima acuzatie la adresa DNA este ca blocati fondurile europene. Cum comentati?
Laura Codruta Kovesi: Este total falsa aceasta acuzatie. Pot sa va zic ca, in prezent, procurorii din DNA au inregistrat in primele noua luni ale anului in jur de 800 de dosare cu fonduri europene. Marea majoritate a sesizarilor sunt venite de la institutii ale statului care au atributii de control pe aceste fonduri, in principal Corpurile de control ale diferitelor ministere. Sunt foarte multe sesizari venite si de la persoane fizice, peste 450 de dosare cu acest obiect au fost solutionate doar in noua luni de procurorii DNA. Am observat ca de foarte multe ori aceste sesizari vizeaza doar anumite vicii de procedura care nu intotdeauna atrag si o raspundere de natura penala. Deci, nu orice viciu intr-o procedura cu fonduri europene este neaparat o infractiune. insa, de ce sustin ca aceste acuzatii sunt nefondate: noi nu anchetam oportunitatea cheltuirii fondurilor europene, noi anchetam anumite infractiuni legate de folosirea fondurilor europene.
Sunt situatii in care, spre exemplu, se efectueaza proceduri de achizitie publica cu fonduri europene in care anumite persoane, de obicei membri ai unor comisii care organizeaza licitatii, spre exemplu, sunt implicati in fapte de natura penala. Noi investigam doar acele persoane, fara a avea vreo legatura directa cu procedura in sine. Noi daca spre exemplu facem investigatie cu privire la o persoana care furnizeaza date despre licitatia care urmeaza sa aiba loc, putem investiga acea persoana, dar noi nu avem legatura mai departe cu ce se intampla in licitatie.
Fiecare minister, fiecare institutie publica poate sa-si continue licitatia, poate sa refaca licitatia, sa respecte legea in ceea ce priveste achizitia publica. Nu este problema DNA cum cheltuie ei banii, cum desfasoara licitatia mai departe daca in desfasurarea acelei licitatii sau in modul in care se cheltuie banii din fonduri europene nu se comite o infractiune de competenta DNA.
AGERPRES: Sunt foarte multe voci care spun ca, desi s-au reclamat posibile fapte de coruptie in legatura cu finantarea partidelor, nu exista nicio finalizare. Sunt dosare in acest sens in lucru la DNA?
Laura Codruta Kovesi: Sunt foarte multe dosare finalizate. Deja unele dintre ele si cu condamnari care au legatura cu finantarea campaniilor electorale. Nu exista intr-adevar un dosar privind 'campania electorala X' sau 'campania electorala Y', ci exista mai multe persoane care de-a lungul timpului au fost investigate, trimise in judecata sau condamnate pentru ca in anumite momente au beneficiat de foloase pe care ulterior le-au folosit in campaniile electorale, au fost functionari publici care au primit cu titlu de mita diverse sume de bani, pe care le-au furnizat in campaniile electorale. Sunt foarte multe exemple in acest sens.
AGERPRES: Exista o ingrijorarea in randul opiniei publice ca denuntatorii care scapa de raspunderea penala sau beneficiaza de reducerea pedepsei raman si cu banii obtinuti prin fapte de coruptie. Este justificata?
Laura Codruta Kovesi: Nu este justificata. Situatiile in care procurorii aplica dispozitiile din lege, potrivit carora pedeapsa se reduce la jumatate pentru ca persoana care este suspecta a colaborat cu autoritatile, sunt foarte rare. Avem in jur de 30 de cazuri, cel putin in acest an, in care s-au aplicat aceste dispozitii. intotdeauna la infractiunile de dare de mita, trafic de influenta sau luare de mita, sumele care au fost oferite cu titlu de mita se confisca. Probabil ca acest lucru nu este intotdeauna clar inteles, insa cei care fac astfel de denunturi nu raman cu banii daca se face o investigatie pentru faptele respective.
AGERPRES: in ce masura procurorii DNA au utilizat un instrument nou introdus in legislatia penala, si anume acordul de recunoastere a vinovatiei?
Laura Codruta Kovesi: In foarte putine situatii s-a aplicat aceasta institutie noua. Avem in acest an in jur de 8 acorduri de recunoastere a vinovatiei, care au fost transmise instantei de judecata. Aceasta institutie nu este aplicata in DNA pentru ca pedeapsa maxima pentru care se poate aplica un astfel de acord de vinovatie trebuie sa fie de 7 ani. De obicei, infractiunile pe care noi le investigam au o pedeapsa mai mare de 7 ani. Poate ar fi bine ca aceasta limita sa fie majorata, in asa fel incat si procurorii din DNA sa poata aplica aceasta institutie, care are anumite avantaje. in primul rand, se degreveaza instantele de judecata de judecarea multor cauze de coruptie, apoi timpul in care se solutioneaza un proces este mult mai scurt. Ce este important de spus este ca acest acord de vinovatie nu reprezinta o negociere intre procuror si cel care comite o fapta de coruptie, ci reprezinta un act de recunoastere a faptei comise, a incadrarii juridice, se stabileste o pedeapsa, care ulterior este verificata de un judecator.
Deci, nu procurorul aplica celui pe care il cerceteaza o anumita pedeapsa, ci judecatorul care verifica modul in care s-a incheiat acest acord de recunoastere a vinovatiei. Pot sa va spun ca au fost foarte multe situatii, chiar in dosare in care au fost implicate persoane cu notorietate, in care acestea au dorit sa incheie un acord de recunoastere cu procurorii, insa acest lucru nu s-a putut realiza pentru ca pedeapsa prevazuta pentru infractiuni era mai mare de 7 ani.
AGERPRES: Cum vedeti faptul ca anumiti demnitari, alesi locali sau sefi de institutii revin in functii, desi au fost arestati preventiv sau condamnati?
Laura Codruta Kovesi: Este o lacuna a legislatiei. Exista, din pacate, foarte multe situatii in care persoane condamnate pentru coruptie continua sa exercite functii publice, de obicei exact aceeasi functie pentru care au fost condamnati. Daca ar fi sa fac o paralela intre magistrati si ceilalti care detin functii publice, pot sa va spun ca la magistrati in momentul trimiterii in judecata ei sunt suspendati din functie. Din pacate, pentru parlamentari, pentru presedinti de consilii judetene sau pentru alte persoane care conduc institutii publice aceasta regula nu este aplicabila.
De foarte multe ori am vazut presedinti de CJ sau primari care au iesit din arest preventiv si s-au dus la primarie sau la CJ si au continuat sa-si exercite functiile, am vazut parlamentari care au fost condamnati si care au mers in continuare in Parlament. Cred ca ar trebui sa existe o modificare legislativa si sa existe o interdictie clara de a mai exercita functii publice in situatia in care persoanele sunt condamnate pentru astfel de fapte.
AGERPRES: Ati criticat anumite proiecte aflate in Parlament referitoare la Codul penal si cel de procedura penala iar recent ministrul Justitiei, Robert Cazanciuc, a declarat ca nu crede ca vreo modificare va fi adoptata daca nu are si avizul Ministerului Justitiei. Va linisteste?
Laura Codruta Kovesi: Nu, desigur ca nu ma linisteste. Ne-am obisnuit ca la fiecare doua sau trei saptamani sa mai apara cate un proiect de modificare a Codului penal, a Codului de procedura penala sau a legii de organizare judiciara, prin care nu se incearca ajutarea institutiilor din sistemul judiciar, ci dimpotriva, se incearca limitarea atributiilor pe care le avem, limitarea instrumentelor pe care le folosim in investigatiile noastre. Sunt foarte multe proiecte de lege care se propun direct in Parlament. Nu sunt sigura ca pe toate aceste proiecte Ministerul Justitiei le avizeaza sau nu. Am vazut de foarte multe ori situatii in care, desi sistemul judiciar a facut anumite propuneri de modificare, ele nici macar nu au fost luate in discutie sau nici macar nu au fost trecute pe ordinea de zi in Parlament.
Deci, cu siguranta din aceasta perspectiva nu putem sa stam linistiti. Exista, daca putem sa spunem asa, o presiune a acestor modificari legislative, pentru ca niciodata nu stim de ele din timp, niciodata nu stim ce apare pe ordinea de zi. Spre exemplu, chiar luni a fost un astfel de proiect despre care noi nu stiam. A fost depus undeva in luna iunie, s-a discutat luni si era un proiect care sigur limita atributiile institutiilor judiciare daca el ar fi fost adoptat.
AGERPRES: Care a fost mecanismul infractional care v-a atras atentia cel mai mult?
Laura Codruta Kovesi: Nu as putea sa zic ca un anumit mecanism infractional mi-a atras atentia in mod deosebit, dar cu siguranta ne-au atras atentia anumite dosare in care obiectul mitei a fost relativ mare. Am avut situatii in care obiectul mitei a fost de 1,5 milioane euro, au fost situatii in care valoarea unui potential prejudiciu a fost de 300 de milioane de euro, am avut persoane cercetate ca au primit foloase sau obiect al mitei sume de 9 milioane de euro. Deci, cand vedem astfel de sume, cu siguranta putem sa spunem ca ne atrag atentia.
AGERPRES: Dupa mai multe dosare privind anumite infractiuni, s-a cerut vreodata DNA expertiza in vederea elaborarii unor proiecte legislative pentru eliminarea textelor care permit fraudarea usor a unor mecanisme?
Laura Codruta Kovesi: Da, de multe ori ni se cere punctul de vedere, de cele mai multe ori acest punct de vedere ni se solicita de catre Ministerului Justitiei si CSM. Desigur ca de fiecare data furnizam observatii. Important este, totusi, cat de mult se tine cont de aceste puncte de vedere. Vedem de foarte multe ori ca se adopta acte normative in Parlament sau prin ordonanta de urgenta iar persoanele care sunt primele chemate sa le aplice nu sunt consultate. Sunt foarte multi functionari, de exemplu, din ministere care ne spun ca si-ar dori ca legea privind achizitiile publice sa fie modificata, sa fie niste reguli clare si transparente pentru ca aceia care le aplica sa fie putin mai protejati.
De foarte multe ori exista dispozitii legale interpretative, dispozitii legale care creeaza confuzie in randul functionarilor publici sau al celor care trebuie sa aplice astfel de dispozitii si cred ca, atunci cand se modifica o lege, primul punct de vedere si cel mai important trebuie sa fie al celor care aplica aceasta lege, pentru ca ei se confrunta zi de zi cu problemele si ei stiu ce anume creeaza confuzie si ce anume nu creeaza confuzie.
AGERPRES: De ce doar colaborarea SRI - DNA a fost pusa sub semnul intrebarii de o anumita parte a opiniei publice, nu si colaborarea cu alte structuri de informatii?
Laura Codruta Kovesi: Asta cred ca trebuie sa va raspunda cei care au facut aceste aprecieri. Pot sa va spun ca DNA lucreaza cu toate serviciile de informatii la fel de bine in baza legii, in baza protocoalelor care sunt incheiate. in acest an au venit 24 de sesizari de la Serviciul Roman de Informatii care au constituit un punct de plecare in dosarele penale. Spre exemplu, structurile Ministerului Administratiei si Internelor ne-au trimis 204 sesizari. Deci, noi cooperam cu toate institutiile statului.
Ceea ce este important de spus - si nu este valabil doar pentru serviciile de informatii, ci in general pentru institutiile care au atributii de control - este ca, atunci cand un functionar intra in posesia unei informatii despre comiterea unei fapte de coruptie, este obligat, potrivit dispozitiilor legale, sa ne furnizeze acea informatie. Omisiunea de a ne sesiza sau a ne transmite o astfel de informatie poate sa atraga chiar si o raspundere penala. Deci, este important ca si ofiterii din SRI sau din celelalte servicii de informatii, atunci cand afla despre astfel de fapte, sa ni le si trimita.
AGERPRES: Sunt voci care sustin ca DNA are reusite in cazul arestarilor preventive pentru ca s-ar baza pe anumiti judecatori in instante. Cum comentati?
Laura Codruta Kovesi: Este o acuzatie total falsa. Sunt situatii in care propunerea de arestare preventiva este admisa de un judecator, de fiecare data contestatia este judecata de alt judecator, ulterior eventuale prelungiri sau eventuale cereri pentru eliberare se judeca intotdeauna de alti judecatori. Am avut situatii in anumite dosare complexe in care procurorii au solicitat de mai multe ori prelungirea arestarii preventive, sa apara riscul incompatibilitatii judecatorilor la judecarea dosarului pe fond. Aceasta tocmai pentru ca fiecare cerere referitoare la masurile preventive a fost judecata de un alt complet.
Eu cred ca intre procurori si judecatori trebuie sa existe un dialog institutional in cadrul unor intalniri profesionale la seminarii, la diverse traininguri pe care le facem impreuna, dar niciodata procurorii din DNA nu au avut altfel de relatii cu judecatorii decat cele institutionale si cele legale. intotdeauna repartizarea cererilor DNA se face de catre presedintele instantei, conform regulamentelor, prin repartizarea aleatorie. Niciodata procurorii nu aleg un anumit judecator, pentru ca nu pot sa faca acest lucru.
AGERPRES: Este DNA un model de exportat?
Laura Codruta Kovesi: Da, categoric ca este un model de exportat. Cred ca rezultatele obtinute de DNA, investigatiile efectuate in ultimii ani, dar si condamnarile obtinute ne duc la aceasta concluzie. De foarte multe ori suntem chemati, prin procurorii pe care ii avem in diferite programe, sa furnizam expertiza altor state membre ale Uniunii Europene sau altor state care doresc sa acceada la UE. Sunt foarte multe situatii in care colegi de-ai nostri sunt experti in diverse programe. De altfel, si Raportul Anticoruptie, care a fost intocmit anul trecut la nivelul UE, a aratat ca DNA este una dintre cele 5 institutii ale UE care poate fi data ca exemplu de bune practici.
AGERPRES: Ati vorbit in repetate randuri de numarul mare de sesizari de la cetateni, dar si de faptul ca primiti incurajari de la acestia. Care a fost cea mai neasteptata propunere venita de la populatie?
Laura Codruta Kovesi: Pe langa plangerile penale pe care le primim de la cetateni, de foarte multe ori primim si incurajari si felicitari pentru activitatea pe care o facem. Daca ar fi sa ma refer la o propunere mai neobisnuita, da, intr-adevar, este una care mi-a atras atentia. Este vorba de un cetatean care ne-a spus ca stie ca DNA este implicata in multe investigatii si ca are foarte multe dosare complexe si de aceea ar trebui ca DNA sa furnizeze un ghid pentru cetateni prin care sa-i invete cum sa prinda infractori care comit acte de coruptie, ce metode sa foloseasca si sa incercam sa-i invatam pe toti cetatenii cum sa-i depisteze pe cei care comit fapte de coruptie. Mi s-a parut un pic diferita aceasta solicitare fata de cele pe care le primim in mod obisnuit.
AGERPRES: Ati dorit vreodata sa renuntati?
Laura Codruta Kovesi: Nu si nici nu imi doresc sa renunt.
Sursa: Agerpres
Etichete: justitie, dna, Laura Codruta Kovesi, ministri, parlamentari, ministru, Agerpres,
Dată publicare:
30-09-2015 10:53
