Klaus Iohannis s-a intalnit cu presedintele Ucrainei la Munchen si a discutat despre Rusia. "UE, sub semnul intrebarii"

Cei doi lideri au discutat despre provocarile de securitate din zona Marii Negre si, in special, despre evenimentele din estul Ucrainei. Potrivit Administratiei Prezidentiale, Klaus Iohannis i-a transmis liderului de la Kiev ca Romania sustine suveranitatea, independenta si integritatea teritoriala a Ucrainei.

Dupa discutia cu Petro Porosenko, seful statului a tinut si un discurs despre viitorul NATO, in cadrul Conferintei de securitate de la Munchen. In opinia liderului de la Bucuresti, prezenta aliatilor in Marea Neagra ar trebui sa fie mai consistenta. Daca ieri, tema discutiilor dintre liderii lumii reuniti in Germania a fost situatia din Siria, astazi atentia s-a mutat catre Rusia si, implicit, catre flancul estic al aliantei nord-atlantice.

"In lumina recentelor evenimente si avand in vedere contextul geopolitic, zona Marii Negre se dovedeste a fi cruciala atat pentru securitatea regionala, cat si pentru intreaga securitate euroatlantica. Nu ne putem permite sa gandim limitat din punct de vedere strategic, iar competenta si expertiza noastra pot contribui substantial la solutionarea problemelor care alcatuiesc arcul de instabilitate din zona Marii Negre", a declarat seful statului in alocutiunea sustinuta cu prilejul participarii la cea de-a 52-a Conferinta de Securitate de la Munchen, Germania.

"Angajamentul luat pentru securitate si o viata mai buna este acum supus provocarii in intreaga zona euroatlantica de factori multipli care se potenteaza reciproc, dand nastere unui mediu complex de securitate si unor noi riscuri la adresa acesteia. Din exterior, ne confruntam simultan cu provocari multidimensionale, atat din est, cat si din sud. Desi de natura diferita, acestea sunt cruciale pentru securitatea euroatlantica. Eroziunea valorilor si a normelor, precum si incalcarea principiilor fundamentale ale dreptului international ne-au adus in punctul in care ne aflam in prezent. Situatia actuala este, de asemenea, efectul unei lipse de vointa politica si hotarare manifestata de anumite state si de alti actori de a respecta principiile, normele si instrumentele care au fost construite de-a lungul deceniilor", a afirmat Iohannis.

Citește și

Klaus Iohannis, la Iasi: "Ideea alegerii primarilor in doua tururi este foarte buna". Reactia premierului Dacian Ciolos

Un român s-a însurat cu o prințesă din Africa și a devenit Sultan. Soția lui a venit în România pentru a-l susține în cariera politică

"Criza migrantilor, in mod special, ne-a demonstrat potentiala fragilitate a constructiei europene si eficienta limitata a institutiilor noastre. Nu cu mult timp in urma, principala tema de pe agenda era extinderea. Acum, trebuie sa gasim solutii pentru a mentine soliditatea si unitatea Uniunii Europene, proiectul european insusi fiind sub semnul intrebarii. Toate aceste provocari cu care ne confruntam acum nu doar pun la indoiala securitatea; ele distrug increderea in sanul societatilor noastre intre oameni, tari si actori politici internationali. Ne regasim acum intr-o situatie care reclama mai mult decat reactie si adaptare la circumstante si la evolutii continue ale mediului international. Trebuie sa ne redefinim viitorul, plecand de la aceste realitati", a declarat seful statului.

"Trebuie sa pretuim puternica legatura transatlantica, completata de o contributie europeana crescanda, in conformitate cu Declaratia Summitului din Tara Galilor. Nu cred ca trebuie sa alegem intre reasigurare si reangajare. Ele nu se exclud reciproc. As spune, mai degraba, ca trebuie sa gasim echilibrul corect, astfel incat sa transmitem un mesaj: suntem puternici si uniti, ne sustinem reciproc, la fel cum ne sustinem valorile si principiile, gata de a le apara daca este nevoie si, in acelasi timp, dorim sa reconstruim increderea, deoarece ne dorim o lume mai sigura si mai buna. Salut decizia SUA de a spori de patru ori bugetul destinat Initiativei de Reasigurare Europeana. O consider o expresie a angajamentului privind securitatea in Europa si fata de obiectivele noastre comune ca organizatie. Implementarea deciziilor luate la Summitul din Tara Galilor, stimularea curajoasa a dezvoltarii adaptarii pe termen lung a NATO si, in special, consolidarea dimensiunii de descurajare vor produce impactul dorit la Varsovia", a spus Iohannis.

"Vom continua sa fim o sursa de securitate la frontiera de est a NATO si a UE. In acest an, am crescut bugetul destinat apararii si avem un acord, semnat de catre toate partidele politice din Romania, conform caruia urmarim sa atingem un nivel de cel putin 2% din PIB pentru cheltuieli publice in domeniul apararii nationale, pana in 2017. Romania participa integral la consolidarea NATO. Aceasta include initiative regionale, precum si angajarea constructiva a partenerilor si a altor actori relevanti. In acest scop, pe 4 noiembrie 2015, la Bucuresti, am prezidat, impreuna cu presedintele Poloniei, Andrzej Duda, reuniunea la nivel inalt a liderilor statelor de pe flancul estic al NATO. Declaratia privind Solidaritatea Aliata si Responsabilitatea Comuna adoptata cu acea ocazie reflecta angajamentul nostru de a consolida securitatea euroatlantica prin intermediul unitatii, al solidaritatii si al coeziunii NATO", a mentionat seful statului.

Iohannis considera ca cooperarea si coordonarea NATO-UE reprezinta garantia securitatii si a prosperitatii.

"Avem nevoie de angajamentul consolidat si autentic manifestat reciproc de fiecare organizatie. Atat procesul de redactare a Strategiei Globale a UE, cat si pregatirea in vederea Summit-ului NATO din Polonia trebuie sa asigure un rol important atat pentru flancul estic cat si pentru cel sudic, angajamentul de a consolida capacitatea de rezistenta a societatilor noastre, o viziune cuprinzatoare si actiuni care sa asigure continuitatea eforturilor deja intreprinse in zona Marii Negre, de asemenea foarte relevante din perspectiva securitatii energetice", a conchis Klaus Iohannis.

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5