Autoradicalizarea inregistreaza o crestere in Romania. Seful DIICOT: "Monitorizam fenomenul. Nu prezinta inca un pericol"

Deocamdata nu prezinta un pericol, dar nu vrem sa avem parte de surprize, a anuntat procurorul sef al DIICOT, la bilantul institutiei, de unde am mai aflat ca anchetatorii au pus, in total, sechestru asigurator de 1 miliard de euro in dosarele pe care le instrumenteaza.

La fel ca in cazul lui Constantin, tanarul de 18 ani care a imbratisat islamul in 2014, dar s-a autoradicalizat in mediul virtual, procurorii urmaresc activitatea unor alti trei cetateni romani cu un astfel de potential periculos.

Daniel Horodniceanu, procuror-sef DIICOT: "Monitorizam atat cat putem acest fenomen. Exista o usoara crestere in sensul ca sunt inca 2-3 persoane care nu prezinta inca gradul de pericol social specific autoradicalizarii. Trecerea la o alta religie nu e ilegala, dar daca exista un anumit pericol monitorizam ca sa nu fi surprins la un moment dat."

Presedintele Klaus Iohannis a participat la bilantul anual al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT).

La sedinta au mai participat, in afara de procurorul-sef al DIICOT, procurorul general al Romaniei, Augustin Lazar, si procurorul-sef al DNA, Laura Kovesi.

Raportul de activitate pe 2016 a fost prezentat de procurorul-sef al DIICOT, Daniel Horodniceanu, cu usile inchise, in absenta jurnalistilor.

Seful statului a multumit DIICOT pentru ca "a reactionat in mod public" fata de intentia Guvernului Grindeanu de modificare a legislatiei penale, "semnaland faptul ca adoptarea unor asemenea acte normative ar creste riscul aparitiei unor conditii favorizante pentru fenomenele infractionale".

Mesajul presedintelui Romaniei pentru DIICOT

Textul integral al discursului presedintelui Klaus Iohannis, conform Administratiei Prezidentiale:

"Ma bucur sa ma aflu, astazi, alaturi de dumneavoastra si va felicit pentru activitatea desfasurata in cursul anului trecut!

Rolul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism este unul esential la nivelul societatii si, in acelasi timp, unul extrem de dificil, intrucat va confruntati cu formele cele mai dure si mai violente ale criminalitatii.

Un stat nu poate avea o economie puternica atunci cand criminalitatea organizata este mare. Forta financiara a gruparilor interlope sau criminalitatea informatica afecteaza profund siguranta statului si economia Romaniei, avand si un impact puternic asupra colectarii veniturilor la bugetul de stat.

De aceea, este foarte important ca DIICOT sa aiba instrumentele potrivite pentru a contracara aceste atentate la dezvoltarea democratica a statului si pentru a interveni eficient.

Aceste obiective nu pot fi atinse fara a exista, in primul rand, o legislatie coerenta. Ma bucur sa constat ca modificarile legislative realizate in 2016 au avut drept rezultat consolidarea capacitatii de functionare a institutiei.

Aceasta este o dovada ca institutiile care asigura lupta impotriva criminalitatii devin eficiente atunci cand legile sunt facute cu inteligenta, cu buna credinta si urmaresc sa intareasca statul de drept, nu sa il slabeasca.

Pentru a putea investi in serviciile publice necesare societatii trebuie, pe de o parte, sa combatem si sa destructuram retelele criminale care opereaza contra legii si, pe de alta parte, sa recuperam prejudiciile create.

Este mai mult decat necesara o buna colaborare intre Ministerul Public in genere si Agentia Nationala de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate pentru a duce la bun sfarsit actul de justitie.

Ca unica structura din cadrul Ministerului Public specializata in combaterea crimei organizate si a terorismului, DIICOT are un rol esential in prevenirea amenintarilor care imbraca forme din cele mai diverse si complexe.

De aceea, activitatea dumneavoastra in sfera preventiei devine in acest context fundamentala si, chiar daca de cele mai multe ori ea nu este vizibila pentru opinia publica, societatea romaneasca este una mai sigura si ca urmare a eforturilor dumneavoastra.

Doamnelor si domnilor. Profesionalismul, integritatea si independenta sunt valori care caracterizeaza activitatea procurorilor DIICOT, ca si a tuturor magistratilor din Romania. Ele trebuie protejate si promovate, pentru ca sunt valori inerente statului de drept si unei societati democratice europene.

Recentele initiative ale Executivului in ceea ce priveste modificarea legislatiei penale ar fi avut drept consecinta nu numai scaderea in intensitate a luptei anticoruptie, ci si repercusiuni grave si asupra spetelor aflate in competenta DIICOT.

Am apreciat promptitudinea cu care institutia dumneavoastra a reactionat in mod public, semnaland faptul ca adoptarea unor asemenea acte normative ar creste riscul aparitiei unor conditii favorizante pentru fenomenele infractionale.

Romania se afla intr-un moment de rascruce, si impreuna trebuie sa decidem pe ce drum vom merge de acum inainte: pe drumul democratiei, statului de drept si al justitiei independente, sau pe drumul coruptiei, lipsei de profesionalism si al abuzurilor institutionale.

Doamnelor si domnilor. In incheiere, felicit intreaga echipa DIICOT pentru rezultatele deosebit de bune obtinute pe parcursul anului 2016 si va doresc mult succes in continuare!

Va multumesc!” - presedintele Romaniei, Klaus Iohannis.

Bilantul DIICOT pe 2016: dosare mai multe si prejudicii recuperate

In 2016, numarul cauzelor solutionate de DIICOT a fost de aproximativ 26.000, in crestere cu 17 % fata de anul 2015.
Iar suma dispusa ca sechestru asigurator este una uriasa: 1 miliard de euro pe toate dosarele instrumentate de DIICOT.

In ceea ce priveste prejudiciul adus statului, acesta se ridica la suma de 170 de milioane de euro.

In bilantul DIICOT mai apare un detaliu interesant:

"Desi Romania nu se confrunta cu radicalizare la nivel de fenomen, pe teritoriul national exista cazuri de persoane aflate in diferite stadii de radicalizare, majoritatea in stadii incipiente sau intermediare, iar problematica romanilor convertiti la Islam se afla pe un trend usor ascendent."

Varianta comasarii DIICOT cu DNA, respinsa

Intrebat, miercuri, la Parlament despre o eventuala comasare a institutiei pe care o conduce cu DNA, Daniel Horodniceanu a raspuns ca nu crede ca ar fi o idee buna.

"Nici nu cred ca a fost o idee foarte serioasa la acel moment si, din ce imi aduc aminte, ministrul Pruna se referea la un viitor foarte indepartat. (...) Haideti sa vedem intai proiectul de lege si discutam dupa. In acest moment, daca ma intrebati fara sa vad, desi nu este juridiceste foarte corect, v-as spune ca nu ar fi o miscare foarte buna", a spus Horodniceanu, dupa o discutie in Comisia juridica a Camerei Deputatilor in care s-a luat in dezbatere OUG emisa de Guvernul Ciolos privind activitatea DIICOT.

Procurorul sef al institutiei a afirmat ca o astfel de comasare ar schimba modul in care functioneaza Directia, avand in vedere ca DIICOT si DNA sunt structuri cu competente diferite si moduri de organizare diferite.

"Nu cred la acest moment ca ar fi o idee foarte buna. (...) Sa nu vorbim despre lucruri care ar putea sa fie, ci despre lucruri care sunt", a adaugat el.

La inceputul anului 2017, au aparut discutii in spatiul public privind comasarea DNA si DIICOT, dar aceasta intentie a fost negata de Ministerul de Justitie condus de Florin Iordache, de premierul Sorin Grindeanu, precum si de liderii coalitiei de guvernare.