Judecătorul care și-a criticat colegele din dosarul Iorgulescu: Acțiunea inculpatului „demonstrează o faptă intenționată”
„Mario Iorgulescu nu trebuia condamnat pentru omor, ci, eventual, pentru ucidere din culpă” - a fost concluzia a doi dintre cei trei membri ai completului de la ÎCCJ, care au anulat pedeapsa de aproape 14 ani de închisoare și au dispus rejudecarea cazului.
Al treilea judecător susține însă că fiul șefului Ligii Profesioniste de Fotbal, care a condus băut și drogat și a trecut cu o viteză uriașă pe culoarea roșie a semaforului, nu a făcut nimic pentru a evita accidentul și chiar a accelerat în momentul impactului. Așadar, prin intenție indirectă, nefăcând nimic, a ucis un om.
Înalta Curte i-a admis lui Mario Iorgulescu recursul în casație, pe 20 iunie. În final, i-a anulat pedeapsa de 13 ani și 8 luni de închisoare stabilită de Curtea de Apel București în octombrie 2023, după teribilul accident pe care l-a provocat în 2019, soldat cu moartea unui șofer.
Decizia de admitere a căii extraordinare de atac a fost luată cu majoritate de doi dintre cei trei membri ai completului. La trei luni distanță, cei doi explică de ce cred că fiul șefului Ligii Profesioniste de Fotbal nu trebuia judecat și condamnat pentru omor.
Înalta Curte apreciază că elementul material al laturii obiective a infracțiunii de „omor" constând în „uciderea unei persoane" poate fi reținut numai în condițiile în care fapta în sine relevă fără niciun dubiu o acțiune care are drept rezultat suprimarea vieții unei persoane.
Chiar dacă admit întregul context al tragediei, faptul că Mario Iorgulescu ar fi provocat accidentul mortal după ce s-ar fi urcat la volan sub influența alcoolului și a unor substanțe interzise, cele două judecătoare apreciază totuși că acuzația trebuie să fie mult mai blândă: „Infracțiunea de omor ar fi posibilă doar în situația în care autovehiculul ar fi fost folosit sau acceptat a fi fost folosit drept mijloc în scopul suprimării vieții victimei. (...) „Acțiunea" autorului este asupra autovehiculului (...) și se încadrează în infracțiunea de ucidere din culpă.
Cel de-al treilea membru al completului de judecată este de părere că instanța supremă și-a depășit atribuțiile și susține că cele două colege ale sale, deși nu ar fi avut dreptul în această cale extraordinară de atac, i-ar fi schimbat nejustificat încadrarea juridică din infracțiunea de omor în cea de ucidere din culpă.
„Recurentul a acceptat posibilitatea producerii rezultatului socialmente periculos, moartea unei persoane, conducerea unui autoturism cu o viteză excesivă pe o șosea circulată, pătrunderea pe culoarea roșie a semaforului și accelerarea continuă a autovehiculului, inclusiv după momentul în care acesta a pierdut controlul volanului și a lovit scuarul de separație, demonstrează, fără tăgadă, că nu suntem în prezența unei fapte comise din culpă, ci a unei fapte intenționate” se arată în opinia separată din cadrul motivării.
Potrivit Codului Penal, omorul se pedepsește cu închisoare de la 10 la 20 de ani, iar uciderea din culpă în formă agravată – de la 2 la 7 ani.
Așa că, după rejudecarea întregului caz, aici la Curtea de Apel București, Mario Iorgulescu, dacă va fi găsit vinovat din nou, riscă o pedeapsă mult mai blândă.
Etichete: judecatoare, mario iorgulescu, motivare,
