"În şedinţa extraordinară de astăzi, 04 iunie 2026, Secţia pentru judecători a hotărât convocarea Adunărilor Generale ale curţilor de apel, tribunalelor şi judecătoriilor pentru data de 09 iunie 2026, în vederea exprimării unui punct de vedere faţă de campania de decredibilizare continuă a puterii judecătoreşti, precum şi faţă de Proiectul de Lege privind salarizarea pentru personalul plătit din fonduri publice", anunţă, joi, CSM, într-un comunicat de presă
Potrivit documentului citat, "măsura adoptată a fost necesară, în primul rând, faţă de contextul general din ultima perioadă".
Ce reclamă magistrații
Magistraţii reclamă "discreditarea şi stigmatizarea constantă a puterii judecătoreşti în România" şi "o stare de tensiune majoră în rândul corpului profesional al judecătorilor pe fondul acestei campanii negative şi al negării eforturilor deosebit de mari ale magistraţilor pentru realizarea actului de justiţie, în contextul volumului foarte mare de activitate şi al deficitului cronic de personal".
"Totodată, măsura este necesară în vederea exprimării punctului de vedere faţă de proiectul de lege vizând salarizarea, care prin conţinut şi efectele pe care le va produce neagă rolul şi locul puterii judecătoreşti în statul de drept şi, odată cu acesta, însuşi statul de drept în România. Secţia pentru judecători transmite corpului profesional că sprijinul individual al fiecăruia este esenţial pentru Consiliu, care în funcţie de evoluţie va convoca în viitor adunările generale ale judecătorilor pentru reacţii ferme care să conducă la apărarea puterii judecătoreşti, asigurând întreg corpul profesional de implicarea deplină a Consiliului în garantarea şi apărarea statutului magistratului în România", se mai arată în comunicatul de presă citat.
De asemenea, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât convocarea Adunărilor Generale ale procurorilor pentru data de 09 iunie 2026, în vederea exprimării unui punct de vedere faţă de Proiectul de Lege privind salarizarea pentru personalul plătit din fonduri publice.
"Secţia pentru procurori asigură întreg corpul profesional de implicarea deplină a Consiliului în garantarea şi apărarea statutului magistratului în România, urmând a efectua, în funcţie de evoluţia procesului legislativ, toate demersurile necesare în acest sens", arată CSM.
Ce presupune noua lege a salarizării
Proiectul noii legi a salarizării a generat proteste în mai multe domenii de activitate şi reacţii de la diferite categorii de angajaţi din sectorul public, care reclamă o scădere a veniturilor.
Guvernul a pus în dezbatere publică noua lege a salarizării, un proiect care schimbă modul în care sunt plătiți peste 1,2 milioane de angajați ai statului, de la profesori și medici, până la polițiști, magistrați și funcționari publici. Noua lege propune și o regândire a sporurilor. Din 151 câte sunt în prezent vor fi eliminate 87.
Unele dintre cele mai controversate sporuri vor dispărea complet. Grila care ar urma să intre în vigoare, de la 1 ianuarie 2027, promite lefuri calculate după aceleași principii, reducerea diferențelor dintre instituții și sporuri axate pe performanță.
Salariile bugetarilor ar urma să fie calculate prin înmulțirea unor coeficienți - diferiți pentru fiecare funcție - cu o sumă de referință stabilită anual prin legea bugetului. Grila va avea 12 praguri.
În justiție, un judecător cu grad de Înalta Curte și peste 20 de ani experiență ar urma să câștige aproximativ 22.500 de lei brut. Un judecător de tribunal ar ajunge la aproape 21.000 de lei brut, iar un procuror debutant ar începe de la 11.000 de lei brut.
