Mergem în stațiunea Slănic Moldova unde apele sunt încă foarte căutate, dar sunt folosite pe baza unor cercetări vechi de câteva decenii.
În același timp clădiri care ar putea găzdui pacienți stau închise. Am verificat pe ce dovezi sunt recomandate curele, de ce investițiile întârzie, și cum sunt folosiți banii încasați de administrația locală de la turiști.
La Slănic Moldova, un loc la tratament se rezervă cu un an înainte. Sanatoriul Balnear de Stat are numai 45 de paturi, iar cererea este atât de mare, încât au început deja programările pentru 2027.
Reporter: În cât timp se ocupă locurile?
Violeta Gurguţa, Sanatoriul Balnear Slănic Moldova: ”În două săptămâni, maximum trei. Tot anul este ocupat.”
Sanatoriul de Stat este singura bază din stațiune care folosește apa minerală în proceduri. Cătălin Rădulescu spune că a simțit primele efecte după numai câteva zile.
Cătălin Rădulescu, Pacient: „Problemele le am la genunchi și, după primele patru zile, am început să simt la genunchiul stâng o ameliorare. Nu m-am mai trezit din somn de dureri”.
Experiența unui pacient nu înlocuiește însă evaluarea medicală. Procedurile sunt recomandate după consult și adaptate fiecărui caz. Cu trimitere de la medicul specialist, pacienții rămân aici două săptămâni. Casa de Asigurări de Sănătate decontează masa și câte patru proceduri pe zi. Pentru cazare, fiecare pacient plătește 1.100 de lei. Locurile sunt însă limitate de buget.
Anul trecut, cele 19 sanatorii aflate în contract cu CNAS au primit bani pentru aproximativ 27.000 de pacienți. Bugetul total a fost de 40 de milioane de lei.
Președintele CNAS admite că suma disponibilă nu poate crește fără surse suplimentare de finanțare.
Horațiu Remus Moldovan, Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate: „Ar putea să existe și în România, la fel cum există în aproape toate celelalte țări, pachete suplimentare de care pacientul să beneficieze printr-o contribuție pe care poate să o plătească fie angajatul, fie angajatorul”.
În afara sanatoriului, apele minerale pot fi băute gratuit, direct de la izvoare. Acestea au compoziții diferite și conțin sulf, iod, brom și oligominerale. Mulți vizitatori încep însă cure după recomandări primite de la alți turiști sau de la localnici.
Stanca Neagu, Turistă: „Apa e pentru stomac, fiere. Am și o măsură. Vin că e și aerul ozonat aici, fac și aerosoli.”
Doar medicul poate stabili indicația, cantitatea și durata unei cure. Dar, pentru că tratamentul să fie eficient, apele minerale trebuie evaluate prin studii clinice moderne care, la noi, nu s-au mai făcut de 35 de ani, după cum ne-au spus chiar cercetătorii Institutilui Național de Recuperare și Balneoclimatologie.
Adrian Miulescu, Managerul Institului Național de Recuperare, Medicină Fizică și Balneoclimatologie: „Avem studii clinice de pe vremea lui Carol Davila. Dar, în momentul de față, într-adevăr, nu se fac studii clinice. Resursă naturală, ca să o studiezi, trebuie bani. Medicină fără bani nu se poate”.
Gheorghe Baciu, fost Președinte al Asociației Stațiunilor Balneare: „Studiile clinice sunt importante. Să putem oferi medicului de familie un document prin care el să știe că, dacă bolnavul are o gastrită, de exemplu, se poate duce la stațiunea X sau Y.”
România are o strategie pentru dezvoltarea turismului balnear, care prevede analizarea factorilor naturali terapeutici. Ministerul Sănătății susține însă că măsurile nu pot fi aplicate, deoarece planul de acțiune nu a intrat în vigoare.
Răspuns al Ministerului Sănătății pentru Știrile PRO TV: "Planul de acțiune nu a intrat în vigoare și nu produce efecte juridice, astfel încât nu poate fi avută în vedere implementarea măsurilor prevăzute."
La Slănic Moldova, apa minerală ar putea fi valorificată și în afara bazelor de tratament. Pe cea a Izvorului 5, de pildă, localnicii o folosesc de multă vreme pentru îngrijirea pielii. Calitățile sale cosmetice ar trebui însă demonstrate înainte ca apa să devină baza unor produse sau servicii medicale și de înfrumusețare.
Lavinia Misăilă, Doctor în Chimie: „Este o apă care se recomandă pentru tenurile sensibile, calmează iritațiile și poate fi utilizată pentru demachiere, pentru tratamentul petelor și, de ce nu, pentru tratamente de înfrumusețare.”
Antreprenoarea Alina Șova vede în această resursă punctul de plecare pentru un centru SPA de lux. Turiștii cu venituri mari ar putea fi atrași și prin evenimente organizate în clădirile istorice ale stațiunii.
Alina Șova, Antreprenor: „Ne dorim să vină turistul cu bani, care să plătească servicii de lux, cazare de cinci stele, SPA de cinci stele.”
Deocamdată, oferta premium există mai mult în planuri. Cazinoul Regal nu mai este folosit de peste 30 de ani. Doar terasa exterioară găzduiește o cafenea.
Iar Sanatoriul Racoviţa, cu 32 de cabinete medicale și 52 de camere, este închis de 18 ani și se ruinează. În interior și-au făcut adăpost vulpile.
Degradarea se vede și în spațiile publice. Unele străzi sunt peticite, treptele s-au surpat, iar balustradele au fost mâncate de rugină.
Sorana Sorta, Turistă: „Lipsește o bună administrare. Acolo, dacă mergeți mai jos, șoseaua este ruptă. Este inadmisibil.”
De doi ani, Primăria încasează o taxă specială de șase lei pentru fiecare noapte de cazare. Banii ar trebui folosiți pentru înfrumusețarea stațiunii și întreținerea izvoarelor. Echipa Știrilor PRO TV a vrut să afle ce sumă s-a strâns și cum a fost cheltuită.
Primăria nu a răspuns nici solicitării scrise.
În lipsa unor explicații, turiștii își continuă plimbările prin pădure și se opresc la Sonda 2. Apa de aici conține metan și poate fi aprinsă, un spectacol pe care puțini îl ratează.
Slănic Moldova are ape minerale, cerere pentru tratament și clădiri care ar putea readuce stațiunea în circuitul turistic de nivel înalt. Îi lipsesc însă studiile actualizate, locurile suficiente în sanatoriu, investițiile și o administrație care să dezvolte infrastructura de agrement.
Până atunci, resursa care a făcut cunoscută stațiunea este folosită mult sub potențial.
