Istoricul Armand Goşu: ”E o prostie să spui că arată bine România”

61637651

Armand Goşu, analist, expert în spaţiul ex-sovietic şi conferenţiar la Facultatea de Ştiinţe Politice de la Universitatea Bucureşti, afirmă că România a început foarte prost tranziţia de la comunism la democrație, acum 30 de ani.

Acapararea puterii de către foşti nomenclaturişti a făcut ca diferenţele dintre noi şi alte state fost-comuniste să fie foarte mari, deşi existau toate condiţiile ca acestea să nu existe.

Exodul populaţiei este cel mai îngrijorător fenomen pentru politolog, iar scenariul lui pentru următorii 30 de ani este unul destul de pesimist.

”Sunt studenţi, în general cei slabi, cu pile, care intră în SRI, SIE, ministere, Guvern, administraţie publică, iar pe cei care sunt buni, cei care ar trebui să rămână şi să fie baza, îi vezi plecând. După 15 ani, văzând lucrul ăsta, mai pot să fiu optimist legat de viitorul acestei ţări?!”, declară Goşu pentru News.ro.

”Societatea este mult mai diversă acum, decât era în urmă cu 30 de ani. Comunismul nivelase minţile noastre, politica. E mult mai vie, mai interesantă, mai complexă societatea românească astăzi. În acelaşi timp, din cauza tranziţiei, ea s-a împărţit în mod vizibil între o grupă foarte subţire de persoane care au câştigat la loteria tranziţiei şi o majoritate a cetăţenilor acestei ţări care au pierdut la loteria tranziţiei şi, sigur, sunt frustraţi, nemulţumiţi de ce le-a adus viaţa. Asta şi pentru că aşteptările lor erau foarte mari.

Citește și
Alimentarea cu apă va fi sistată, timp de două zile, în opt localităţi din judeţul Prahova şi una din Dâmboviţa
Alimentarea cu apă va fi sistată, timp de două zile, în opt localităţi din judeţul Prahova şi una din Dâmboviţa

România a plecat de undeva de foarte de jos, astfel încât progresul chiar şi mic pe care l-a făcut fiecare dintre noi, ca individ, ca familie, e în realitate unul destul de mare. La scara istoriei, într-adevăr, aceste trei decenii de oportunităţi puteau fi mult mai bine utilizate.

România a început prost, foarte prost. După decembrie 1989, vreo şase – şapte ani a bătut pasul pe loc, era codaşă pe drumul tranziţiei, apoi au venit Emil Constantinescu şi o relansare a extinderii spre Est a Occidentului cu ceva proverbială şansă. România a reuşit, deşi nu făcea faţă standardelor, nu îndeplinea criteriile, a reuşit cu forcepsul să intre în NATO şi în Uniunea Europeană. Putem spune că acest parcurs de trei decenii ne confirmă faptul că ţara noastră este una extrem de norocoasă”.

Avem un fel de elite din ciocoi de proastă calitate intelectuală, care au feliat România, au împărţit-o în mici feude de unde îşi extrag diverse rente”

România are o hemoragie incredibilă de populaţie, are cea mai mare pierdere de populaţie dintre ţările fost comuniste. Au plecat mulţi şi din alte ţări, din Polonia, din alte spaţii, dar dacă vă uitaţi la Polonia, deja oamenii au început să se întoarcă. În România, oamenii nu doar că nu se întorc, dar noile generaţii - elevii de liceu, studenţii - au ca prim scenariu să plece din ţară. Ei se pregătesc, învaţă în ideea nu să reuşească în România, ci să plece din ţară. Este deprimant lucrul ăsta. Dacă acest exod mai continuă, România va rămâne fără populaţie. Şi, în timpul ăsta, avem un fel de elite din ciocoi de proastă calitate intelectuală, care au feliat România, au împărţit-o în mici feude de unde îşi extrag diverse rente.

Pentru generaţia mea, care a copilărit şi s-a maturizat înainte de decembrie 1989, libertatea este foarte importantă. Pentru alţii, poate că sunt mai importante opţiunile de business.

Nu poţi contesta că vorbim despre un progres important. România a plecat de jos. Dacă vă uitaţi la pozele cu cetăţenii Bucureştiului de atunci, cum erau îmbrăcaţi cei care erau în stradă, cum arătau... Erau vineţi de frig şi de foame. Astăzi, arată altfel. Dar arată altfel unii. Dacă ieşiţi din Sectorul 1 şi vă mutaţi în Berceni sau în Rahova, veţi vedea că diferenţa nu mai e aşa de mare faţă de 1989. Dacă mergeţi în judeţe sărace, cu populaţie care depinde de ajutoarele sociale, diferenţa o să pară şi mai mică. Pe fondul degradării învăţământului, cu o elită politică de proastă calitate – nomenclatura de gradul doi, trei sau patru –, cu întreprinderile mari privatizate în folosul ofiţerilor de Securitate şi a vechilor reţele comuniste, vedem că este un şir lung de mari oportunităţi ratate.

Constaţi, atunci când mergi pe rutele foarte circulate, ca Valea Prahovei, spre Cluj, Oradea, că lucrurile arată foarte, foarte prost.

Este un moment important, e un moment aniversar, dar ce aniversezi aici? Sigur, nu plângem după Ceauşescu, dar nu ai cum să nu observi că este o diferenţă destul de mare între parcursul vecinilor şi al tău. Dacă te uiţi doar la venitul mediu pe cap de locuitor, la ce produc aceste ţări. E, totuşi, o diferenţă cam măricică şi e păcat că e, pentru că erau toate condiţiile ca ele să nu existe”.

Sunt studenţi, în general cei slabi, cu pile, care intră în SRI, SIE, ministere, Guvern, administraţie publică, iar pe cei care sunt buni, cei care ar trebui să rămână şi să fie baza, îi vezi plecând. După 15 ani, văzând lucrul ăsta, mai pot să fiu optimist legat de viitorul acestei ţări?!

”Peste alţi 30 de ani, poate că în România se va vorbi chineză sau poate că studenţii noştri o să emigreze în continuare, poate că nici nu va mai fi elită intelectuală, poate că o să ajungem în situaţia ţărilor care nu mai au producţie culturală, nici măcar literatură sau opere ştiinţifice, o să trăim doar din traduceri. Şi va fi o pătură foarte subţire care se va adăpa, în rest, cine are resurse pleacă afară.

Pe mine cel mai mult mă îngrijorează - şi aici e marea problemă a mileniului 3, specifică întregii zone - exodul populaţiei. Ce se va întâmpla cu aceste teritorii? O să rămână o elită politică, rezultatul simbiozei dintre nomenclatura comunistă şi Securitate, copiii lor, care va controla România?... Nu va fi stat european decât cu numele. Democraţie reprezentativă, nici măcar pe departe, va arăta ca un fel de satrapie orientală, dar acceptată pentru că în orice cooperativă d-asta mare cineva trebuie să pună masa, să aducă animalele... şi vom fi distibuiţi în roluri de tipul ăsta.

Nu este foarte optimist scenariul, pentru că nu este contextul să tragi concluzii optimiste referitor la ce s-a întâmplat. E o prostie să spui că arată bine România, să spui că alte ţări, ca Polonia sau mai ştiu eu, arată rău. Intri într-o zonă foarte ideologizată. Ce vezi acolo vezi că acele ţări absorb miliarde de euro din bani europeni. Acele ţări se modernizează într-un ritm accelerat. Dacă e să compari cu România, vezi că România nu a fost în stare 30 de ani să îşi lege provinciile cu nişte autostrăzi. În Ungaria, ai autostrăzile făcute încă de la începutul anilor 1990. E alt film! La noi sunt zeci de mii de oameni care traversează ţara în condiţii infernale, nu se circulă aşa decât în ţări subdezvoltate.

Unde aţi mai văzut ca, de zece ani, de fiecare dată bugetul Serviciilor Secrete să crească tot timpul şi cel pentru Educaţie, Sănătate şi Cercetare să scadă mereu? Sunt profesor, sunt stupefiat! Sunt studenţi, în general cei slabi, cu pile, care intră în SRI, SIE, ministere, Guvern, administraţie publică, iar pe cei care sunt buni, cei care ar trebui să rămână şi să fie baza, îi vezi plecând. După 15 ani, văzând lucrul ăsta, mai pot să fiu optimist legat de viitorul acestei ţări?!" - mai spune Armand Goșu.

Articol recomandat de sport.ro
Americanii n-au niciun dubiu: New York Times dă rezultatul pentru Turcia - România, în play-off-ul Cupei Mondiale
Americanii n-au niciun dubiu: New York Times dă rezultatul pentru Turcia - România, în play-off-ul Cupei Mondiale
Citește și...
Alimentarea cu apă va fi sistată, timp de două zile, în opt localităţi din judeţul Prahova şi una din Dâmboviţa
Alimentarea cu apă va fi sistată, timp de două zile, în opt localităţi din judeţul Prahova şi una din Dâmboviţa

Alimentarea cu apă potabilă va fi oprită, luni şi marţi, în opt localităţi din judeţul Prahova, şi în oraşul Moreni din judeţul Dâmboviţa, pentru realizarea unor lucrări de mentenanţă şi modernizare la staţia de tratare a apei Voila.

Ce au descoperit polițiștii din Giurgiu într-un TIR care voia să ajungă în Germania. Șoferul s-a ales cu dosar penal. FOTO
Ce au descoperit polițiștii din Giurgiu într-un TIR care voia să ajungă în Germania. Șoferul s-a ales cu dosar penal. FOTO

Polițiștii de frontieră din Giurgiu au descoperit peste 31.000 de țigarete ascunse într-un autocamion condus de un cetățean turc, care încerca să introducă ilegal marfa în România.

Urarea amuzantă transmisă de SRI de Ziua Poliției Române. ”Ar fi plicticoase fără voi”
Urarea amuzantă transmisă de SRI de Ziua Poliției Române. ”Ar fi plicticoase fără voi”

SRI a transmis miercuri o urare de Ziua Poliției Române, în stilul său propriu, deja consacrat. ”Filmele cu spioni ar fi plicticoase fără voi”, spune principalul serviciu secret al țării, în scurtul său mesaj încheiat cu aprecierea ”Respect!”.

Recomandări
Criza carburanților, în continuare fără soluție. Sindicaliștii cer scăderi de taxe, sunt tensiuni în coaliție
Criza carburanților, în continuare fără soluție. Sindicaliștii cer scăderi de taxe, sunt tensiuni în coaliție

Guvernul a amânat, din nou, declararea stării de criză pe piața carburanților. Ordonanța a fost dezbătută miercuri cu patronatele, dar sindicatele au refuzat să participe la întâlnirea de la Palatul Victoria. 

Iran respinge planul de pace și transmite că va decide singur finalul războiului. Trump insistă: „Își doresc mult un acord”
Iran respinge planul de pace și transmite că va decide singur finalul războiului. Trump insistă: „Își doresc mult un acord”

Iranul a respins un plan de pace transmis de președintele Trump ca fiind „extrem de radical și excesiv". 

Estimare oficială: Ce profit suplimentar are bugetul statului la fiecare litru de carburant în contextul crizei țițeiului
Estimare oficială: Ce profit suplimentar are bugetul statului la fiecare litru de carburant în contextul crizei țițeiului

După întâlnirea cu președintele PSD, Sorin Grindeanu, liderul Blocului Național Sindical, Dumitru Costin, a discutat posibilitatea reducerii TVA-ului la carburanți pentru a diminua efectele resimțite de populație.