Cum am "pierdut" 5 milioane de români în 30 de ani de la Revoluție
La 30 de ani de la Revoluție suntem liberi să descoperim lumea. Ceea ce astăzi ni se pare un lucru firesc, în comunism era de neimaginat.
Zeci de mii de români și-au pierdut viața încercând să iasă fraudulos dintr-o țară care-i ținea în foame, întuneric și frig. Nimeni nu avea voie să dețină pașaport și orice legătură cu străinătatea era atent verficată. Românii care au ieșit în stradă, la Revoluția din '89, sunt eroii cărora astăzi le datorăm ușile larg deschise ale Europei și ale lumii întregi.
În comunism, graniţele statului erau aproape imposibil de trecut. Prea puţini români plecau în străinătate. Numai în condiţii stricte. Partidul nu lăsa loc de discuţie când venea vorba de un posibil contact cu alte mentalităţi. Ideea de "lume liberă" nu trebuia să răzbată prin hăţişurile societăţii multilateral dezvoltate.
Pentru un concediu la cunoscuţi - deşi erau extrem de rare cazurile - îţi trebuia chemare. O scrisoare din partea celui care urma să îţi fie gazda prin care dădea asigurări că te vei întoarce în România.
Chiar şi în ţările din blocul comunist, excursiile se făceau cu grupul, după verificări minuţioase. Romanii nu aveau voie să deţină un paşaport permanent, mai ales după apariţia decretelor 156 şi 310. Autorităţile primeau mâna liberă să refuze eliberarea actelor fără prea multe explicaţii.
Cei care primeau, totuşi, acceptul să iasă din ţară, erau obligaţi să înapoieze documentele în 48 de ore de la întoarcere. Altfel, deveneau infractori.
Document strict secret/sursa CNSAS.RO: "Menţionăm cazul VLAD, economist {...} Asupra sa s-au găsit bunuri de provenienţă străină, sume în lei și valută pe care nu le-a putut justifica legal. {...} Pentru faptele comise, "VLAD" a fost condamnat la 12 ani de închisoare".
Iată cum arăta un raport al Securității din acea perioadă.
Plecările se organizau prin Oficiul Naţional de Turism, pe un itinerariu prestabilit. Statul reglementa şi contactul cu cetăţenii străini. Decretul 408 din 1985 - abrogat apoi chiar în zilele Revoluției - le impunea românilor să raporteze şi să dea detalii în scris despre convorbiri.
România, teritoriu închis în anii '80
În anii '80, România devenise un teritoriu închis. Orice încercare de a evada atrăgea consecinţe dezastruoase pentru individ şi familia lui. Închisoare până la trei ani, conform legii. S-au dat însă şi pedepse mult mai mari, considerându-se că prin gestul comis autorităţile au fost lezate.
Decretul 678 privind regimul de pază al frontierei de stat ţinea poporul la minimum doi kilometri distanţă de aceste puncte. Puteai sta în zona de lângă graniţa doar cu aprobare, cerută cu 24 de ore înainte.
Şi totuşi, foamea, frigul şi sărăcia erau de nesuportat. Zeci de mii de români au riscat totul, forţând frontierele. Cei prinşi au fost arestaţi, bătuţi, umiliţi în public, judecaţi şi trimişi în închisori de maximă securitate.
Doar în 1989, au încercat să treacă ilegal graniţele 50.000 de oameni! În acel an, regimul avea să primească cea mai grea palma cu putinţă. Cu o lună înainte de Revoluţie, reuşea să fugă din ţara cel mai cunoscut cetăţean şi, totodată, produs al sistemului: Nadia Comăneci.
Printre fugarii celebri se numără și antrenorii Nadiei, soţii Martha și Bela Karoly, care au rămas în America în 1981. Nicu Covaci de la Phoenix ori fotbalistul Marcel Raducanu.
Între 1969 și 1990, se estimează că o sută de mii de români au reuşit să obţină azil în Vest. Mulți plecau cu acte, în interes de serviciu, dar nu se mai întorceau, deşi acasă îi aşteptau familiile.
Românii, "călătorii de afaceri" după Revoluție
După Revoluţie, trecerea se face puţin mai relaxat, teoretic. Începe micul trafic. Iar românii prind gustul călătoriilor de afaceri.
Bulgaria, Turcia, Iugoslavia sau Ungaria sunt primele teritorii unde ai noştri pleacă după marfa. Apare celebrul talcioc de duminică, unde colanţii turceşti şi săpunurile bulgăreşti de trandafir dădeau măsura succesului.
Occidentul ne ţinea însă politicos la distanţă. Nu prezentam încredere. În acelaşi timp, romanii liberi îşi alimentau şi mai abitir elanul. Visau la Vest. Mulţi dintre ei ajung în Franţa să strângă bani şi să se întoarcă.
Mărioara Moiș, româncă fugită în Franța: "Am lăsat fetița de șase luni cu părinții mei și am venit aici cu fuga. M-a prins în Germania, m-au trimis înapoi, după încă o săptămână m-am pornit iar la drum. Înapoi tot cu fuga. Am trecut a doua oară apa"
UE deschide granițele în 2002
În 2002, Uniunea Europeană îşi deschide graniţele moderat. Nu toate ţările ne primeau în vizită. Anglia îşi menţinea sistemul de vize. Romanii aveau voie să stea doar trei luni la rudele mai bogate după care erau obligat să se întoarcă.
Occidentul le oferise şansa unui nou început, departe de ţara care îi disponibilizase, care se afla în permanenţă tranziţie şi reforma cu efecte dramatice în nivelul de trăi. Aşa s-au destrămat familii, aşa au rămas departe copiii zecilor de mii de părinţi, care dacă s-ar fi întors în România n-ar mai fi putut să plece înapoi în ţările de adopţie.
Mihaela, româncă stabilită în Spania: "Casi, mami te iubește mult și sper să vin cât de curând după tine..Mă faceți să plâng, nu mai pot! "
Intrarea în marea familie europeană, în 2007 a făcut ca buletinul românesc să capete în sfârşit valoare. Trecem graniţele în valuri, cu capul sus, mândri că suntem romani. Milioane de cetăţeni părăsesc țara definitiv. Apare un alt fenomen: fiecare comunitate...cu România ei, în ţara de adopţie.
Un sfert dintre români pleacă în vacanţe peste graniţe, iar aproape cinci milioane trăiesc în prezent diaspora.
În 2017, românii primesc o veste bună: Canada ne ridică vizele.
Justin Trudeau, premierul Canadei: "Continuăm să lucrăm cu Guvernul României"
Statele Unite decid să le menţină.
După trei decenii, românii se bucura din plin de unul dintre drepturile fundamentale ale Uniunii: libera circulaţie. Lumea largă ne e astăzi teatru de călătorii! E drept, încă ne mai trebuie viza pentru anumite state, dar anii în care chiar şi primirea unei scrisori ridica suspiciuni sunt doar o tristă amintire.
Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
Etichete: campania după 30 de ani, după 30 de ani, libera circulatie,
Dată publicare:
