Inspecția Judiciară a publicat raportul după controlul efectuat la DNA. Rezultatele verificării

61901361

Peste două sute de inculpaţi au fost achitaţi definitiv, în cursul anului 2016 şi în semestrul I 2017, în creştere cu 39,58 % faţă de 2015, au anunţat, marţi, reprezentanţii Inspecţiei Judiciare, după controlul efectuat la Direcţia Naţională Anticorupţie

În raportul întocmit, Inspecţia Judiciară face o trecere în revistă a tuturor problemelor identificate şi afirmă că ”nu au fost identificate aspecte pozitive din activitatea desfăşurată în materia analizată care pot fi generalizate ca bune practici”.

Inspecţia Judiciară a publicat, marţi, raportul întocmit după controlul tematic realizat la DNA care a vizat situaţia achitărilor definitive înregistrate în perioada 2016 - primul semestru al anului 2017.

”În perioada de referinţă, respectiv în cursul anului 2016 şi în semestrul I 2017, au fost înregistraţi un număr total de 201 de inculpaţi achitaţi definitiv, dintre care 134 inculpaţi achitaţi definitiv în anul 2016 şi respectiv 67 în semestrul I 2017. În anul 2015 au fost 96 inculpaţi achitaţi, iar în anul 2016 un număr total de 134 inculpaţi achitaţi, constatându-se o creştere de 39,58 %”, se arată în raport, conform news.ro.

Potrivit documentului, în anul 2016, un număr total de 6 inculpaţi reţinuţi, arestaţi preventiv sau arestaţi la domiciliu au fost achitaţi definitiv, faţă de 2 în anul 2015 constatându-se o creştere de 200 %

”Se constată o creştere de 500% a numărului de inculpaţi reţinuţi, arestaţi preventiv sau arestaţi la domiciliu în sem.I 2016 faţă de sem.I 2015 şi respectiv o creştere de 400% a numărului de inculpaţi reţinuţi, arestaţi preventiv sau arestaţi la domiciliu în sem.I 2017 faţă de sem.I 2015”, se mai arată în document.

Raportul mai vobeşte despre faptul că ”s-a constatat în unele cazuri luarea în evidenţă scriptică a soluţiilor de achitare nedefinitive în acel an, cu raportare întocmită într-un an viitor, cel al rămânerii definitive a soluţiilor de achitare”, dar şi despre faptul că ”s-au constatat inadvertenţe la raportarea exactă a numărului de inculpaţi achitaţi defalcat pe temeiuri de achitare”.

”Din conţinutul analizelor semestriale privind soluţiile de achitare definitivă se constată că fără excepţie, toate soluţiile de trimitere în judecată a inculpaţilor achitaţi definitiv nu au fost considerate imputabile, chiar şi în situaţiile în care procurorii de şedinţă au făcut aprecieri în sens contrar”, se mai arată în raport.

Inspecţia Judiciară vorbeşte despre ”totala lipsă de implicare a procurorilor cu funcţii de conducere în analiza concretă a cauzelor care au vulnerabilizat trimiterile în judecată ale DNA, cu consecinţa pronunţării unor soluţii de achitare, demonstrând un comportament intenţionat în a nu aprecia vreo trimitere în judecată ca imputabilă procurorului”.

În plus, raportul Inspecţiei Judiciare vorbeşte despre: lipsă de preocupare pentru acurateţea formei actelor întocmite la nivelul Secţiei Judiciare din cadrul DNA, atât la nivelul procurorilor cu funcţii de execuţie, cât şi la nivelul procurorilor cu funcţii de conducere; în majoritatea cazurilor nu a fost efectuată nicio analiză asupra imputabilităţii soluţiei de trimitere în judecată în raport de argumentele instanţei de control judiciar; referatele privind soluţiile de achitare nedefinitive, întocmite şi prezentate echipei de control nu se conformează comunicărilor prevăzute de Ordinul nr.30/2008 privind organizarea şi funcţionarea sistemului informaţional la nivelul DNA.

”Referatele de achitare au fost întocmite de procurorii de şedinţă de la nivelul Structurii Centrale a DNA şi nu de procurorii cu funcţii de conducere de la nivelul serviciilor teritorial emitente ale actului de sesizare a instanţei, cu privire la analiza imputabilităţii procurorului a acestor soluţii de achitare definitive”, se arată în raport.

În plus, Inspecţia Judiciară afirmă că ”nu au existat informări de la nivelul Structurii Centrale către serviciile teritoriale în cazurile în care referatele de achitare au fost întocmite de procurorii de şedinţă de la nivelul Structurii Centrale a DNA şi nu de procurorii cu funcţii de conducere de la nivelul serviciilor teritorial emitente ale actului de sesizare a instanţei, cu privire la analiza imputabilităţii procurorului a acestor soluţii de achitare definitive”.

În plus, se vorbeşte despre faptul că ”niciunul din referatele întocmite de procurorii de şedinţă din cadrul structurilor teritoriale ale DNA sau din cadrul Structurii Centrale a DNA nu a avut la bază, în vederea unei analize concrete a imputabilităţii soluţiei de achitare procurorului care a emis rechizitoriul, dosarul de instanţă al cauzei”.

A mai fost constatată de cărtre Inspecţia Judiciară ”lipsa de preocupare din partea procurorilor cu funcţii de conducere ai Secţiei Judiciare a DNA cât şi a procurorului şef DNA, care, în perioada de referinţă (2016 – semestru I 2017) nu au luat nicio măsură în vederea actualizării prevederilor Ordinului nr.30/2008, urmare a apariţiei Ordinului nr. 213/2014 şi nici în vederea respectării dispoziţiilor Ordinului nr. 213/2014 privind întocmirea informărilor privind soluţiile de achitare pe baza dosarelor de instanţă, dispoziţii care au fost preluate identic din Ordinul nr. 229/2007”.

”Cu foarte puţine excepţii, niciun referat întocmit de către procurorii de şedinţă nu conţine aprecieri motivate efectiv şi corespunzător asupra imputabilităţii soluţiei procurorului, existând însă aprecieri referitoare la legalitatea şi temeinicia hotărârilor judecătoreşti sau, mai mult, la judecătorii cauzelor. Analizele efectuate asupra imputabilităţii procurorului a soluţiei de trimitere în judecată au fost, aşadar, formale pornind de la presupuneri şi comentarii pe text”, se mai stipulează în raport.

Din perspectiva măsurilor dispuse de procurorii cu funcţii de conducere, Inspecţia Judiciară consideră că: nu au existat prelucrări în şedinţele de analiză a soluţiilor săptămânale cu procurorii Secţiei judiciare penale a DNA şi cu ceilalţi procurori cu funcţii de execuţie a referatelor de achitare întocmite sau a analizelor semestriale privind achitările şi restituirile definitive şi nu a existat nicio raportare scrisă la Cabinetul procurorului general al PÎCCJ.

”La nivelul DNA, nu au fost întreprinse măsuri concrete pentru punerea în acord a dispoziţiilor precizate şi nu au fost făcute din oficiu raportări ale cauzelor cu inculpaţi achitaţi definitiv arestaţi sau nearestaţi preventiv conform Anexei 2 la Ordinul nr.213/2014 către Cabinetul procurorului general al PÎCCJ”, se mai prevede în documentul citat.

În plus, Inspecţia Judiciară susţine că nu au fost luate de către conducerea DNA măsuri în vederea punerii în aplicare a dispoziţiilor Ordinului nr.7/28.01.2015 al procurorului general al PÎCCJ, nefiind comunicate structurilor teritoriale analizele întocmite la nivelul Structurii centrale şi care vizau rechizitoriile serviciilor teritoriale, în vederea identificării cauzelor care vulnerabilizează trimiterile în judecată şi oportunitatea redeschiderilor de urmărire penală.

Raportul precizează că ”nu au fost identificate aspecte pozitive din activitatea desfăşurată în materia analizată care pot fi generalizate ca bune practici”.

Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat, în şedinţa de marţi, Raportul Inspecţiei Judiciare nr. 2316/IJ/590/DIP/2018 având ca obiect "controlul tematic la Secţia judiciară a Direcţiei Naţionale Anticorupţie privind situaţia achitărilor definitive înregistrate în perioada 2016 - semestrul I/2017".

De asemenea, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât sesizarea Inspecţiei Judiciare cu privire la afirmaţiile unor procurori din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie făcute cu ocazia analizării cauzelor care au condus la pronunţarea unor soluţii de achitare de către instanţele judecătoreşti.

Inspecţia Judiciară (IJ) anunţa în luna aprilie că a început un control tematic la DNA, care va viza primirea, înregistrarea şi circuitul lucrărilor privind achitările definitive înregistrate în perioada 2016 - semestrul I 2017.

Conform IJ, controlul a vizat "eficienţa managerială şi modul de îndeplinire a atribuţiilor ce decurg din legi şi regulamente de către conducerea structurii centrale a Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi respectarea normelor procedurale şi regulamentare de către procurorii şi personalul auxiliar de specialitate din cadrul acestei direcţii".

Articol recomandat de sport.ro
GALERIE FOTO | Cutremurător: brazilianca Mara Flavia Araujo a murit în timpul cursei Ironman, la doar 38 de ani
GALERIE FOTO | Cutremurător: brazilianca Mara Flavia Araujo a murit în timpul cursei Ironman, la doar 38 de ani
Citește și...
Incendiu pe platforma fostului Combinat siderurgic din Hunedoara. Sunt degajări mari de fum

Un incendiu de resturi vegetale şi deşeuri de lemn, cu o mare degajare de fum, a izbucnit, luni seara, pe platforma fostului combinat siderurgic din municipiul Hunedoara, a informat Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă.

Presa internațională, despre criza din Guvernul României: „Va declanşa luni de instabilitate. Îngrijorează investitorii”

Partidul Social Democrat din România (PSD), principala forţă parlamentară a ţării, a decis luni să îşi retragă sprijinul politic pentru prim-ministrul liberal Ilie Bolojan, decizie relatată pe larg de agenţiile internaţionale de presă, care anticipează o perioadă de criză şi instabilitate.

Gelu Duminică: „Maturitatea politică face diferența între haos și echilibru. Fix ceea ce nu avem”

Sociologul Gelu Duminică afirmă, luni seară, că, în perioade de instabilitate populaţia devine mai anxioasă şi mai vulnerabilă la mesaje emoţionale, iar ”deciziile greşite ale clasei politice au efecte mult mai rapide şi mai severe asupra societății”.

Recomandări
„Momentul adevărului”: 97,7% „pentru” și 2,3% „împotrivă”. PSD iese din Guvern și declanșează criza politică în România

PSD a votat luni seară în proporție covârșitoare pentru ieșirea din Guvernul Ilie Bolojan și declanșează astfel oficial criza politică în România.

Bolojan nu demisionează, după ieșirea PSD din Guvern: ”Decizie complet greșită și iresponsabilă față de România”

Ilie Bolojan consideră ”complet greșită și iresponsabilă” decizia PSD de a se retrage din Guvern. Bolojan a anunțat că va continua să își exercite mandatul de premier. 

România în blocaj politic. Între moțiunea de cenzură a PSD și riscul anticipatelor. Cum se va tranșa lupta pentru putere

Confirmă chiar președintele - România a intrat într-o criză politică de amploare, iar în acest moment nu se întrevăd soluții ușoare pentru a depăși impasul.