In 2006, niciun detinut din Romania n-a fost in stare sa scrie o lucrare stiintifica. Cate astfel de opere au aparut in 2015
Proiectul de ordonanta de urgenta privind abrogarea prevederii legale ce permite reducerea pedepselor pentru lucrari stiintifice elaborate de detinuti a fost pus, vineri, in dezbatere publica.
Proiectul poate fi consultat pe site-ul Ministerului Justitiei.
Proiectul prevede abrogarea art.96 alin.(1) lit. f) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal. Textul care ar urma sa fie abrogat prevede ca "in cazul elaborarii de lucrari stiintifice publicate sau inventii si inovatii brevetate se considera 30 de zile executate, pentru fiecare lucrare stiintifica sau inventie si inovatie brevetate".
Alegeri 2024
21:23
Ciolacu reafirmă că, dacă este ales preşedinte, l-ar desemna premier pe Bolojan şi că îşi doreşte o coaliţie cu PNL
20:58
Marcel Ciolacu este favorit clar pentru câștigarea alegerilor pe platforma pe care s-a pariat masiv în favoarea lui Trump
17:04
Cum văd străinii alegerile prezidențiale din România. ”De 20 de ani trebuie să alegem răul cel mai mic”
16:02
George Simion, președintele AUR, a votat la Roma: „Vin aici să votez din respect pentru toţi românii”
In nota de fundamentare se arata ca "prin abuzul de drept constand in fortarea dispozitiilor legale in vederea obtinerii beneficiului acordat persoanelor condamnate constand in reducerea duratei pedepsei in cazul elaborarii de lucrari stiintifice publicate sau inventii si inovatii brevetate, s-a conturat un fenomen cu un impact deosebit asupra legislatiei penale si executional-penale, care impiedica si denatureaza scopul si spiritul reglementarii executional-penale".
In document se constata ca, mai ales in perioada 2014-2015, s-a inregistrat o crestere fara precedent a numarului lucrarilor stiintifice elaborate si publicate de catre persoanele condamnate aflate in executarea unei pedepse privative de libertate. S-ar fi ajuns, astfel, la "deturnarea prevederilor legale de la scopul lor legitim, precum si la practicarea de catre unii beneficiari ai dispozitiilor legale (...) a unui adevarat abuz in utilizarea frecventa a acestor beneficii, generand in practica, nu numai oprobiul opiniei publice, dar si scurtarea considerabila a pedepselor, fara ca scopul general al acestora sa mai poata sa ajunga sa fie considerat atins".
Potrivit statisticilor Administratiei Nationale a Penitenciarelor, fenomenul s-a accentuat in ultimii doi ani. Astfel, daca in 2006 nu a fost elaborata nicio lucrare, in 2007 au aparut patru lucrari, in 2008 doua lucrari, in 2009 sase lucrari, in 2010 si 2011 cate trei lucrari, in 2012 sase lucrari si in 2013 14 lucrari, in 2014 s-a ajuns la 89 de lucrari, iar in 2015 la 337 de lucrari.
In ceea ce priveste lucrarile aflate in curs de elaborare, statisticile arata ca numarul acestora a crescut de la 45 la data de 31 decembrie 2015 la 103 la data de 7 ianuarie 2016.
"In acest context creat in urma aplicarii dispozitiilor legale mentionate, apreciem ca unicul scop al persoanelor condamnate aflate in executarea unei pedepse privative de libertate in penitenciar, care elaboreaza lucrari stiintifice publicate sau inventii si inovatii brevetate, este reprezentat exclusiv de castigul zilelor de munca ce sunt considerate ca executate, avand, in acest fel, acces mai rapid mecanismul prin care pot solicita instantei de judecata liberarea conditionata. (...) in contextul actual, se constata ca prin activitatea de elaborare a unor lucrari stiintifice o persoana privata de libertate nu intentioneaza si nici nu mai este incurajata sa isi formeze o conduita corecta fata de ordinea de drept, fata de regulile de convietuire sociala si fata de munca, in vederea reintegrarii ei in societate, nerealizandu-se, de fapt, scopul si functiile generale de ordine publica ale pedepsei", se mai mentioneaza in expunerea de motive.
Potrivit documentului, publicarea in reviste stiintifice sau la edituri recunoscute nu este de natura sa confere caracter stiintific unei lucrari, iar recomandarea scrisa de un cadru didactic universitar privind relevanta tematicii in domeniul ales nu reprezinta o garantie ca lucrarea va respecta standardele unei creatii stiintifice.
"Nu exista norme foarte clare referitoare la supravegherea persoanei private de libertate in timpul afectat elaborarii lucrarii, in sensul ca normele existente nu asigura efectivitatea realizarii de catre detinut a lucrarii in cauza. Astfel, se tine doar evidenta formala a timpului afectat elaborarii lucrarii, neexistand o verificare reala a faptului ca persoana privata de libertate a desfasurat in mod efectiv munca de creatie stiintifica. Nu exista nicio dispozitie referitoare la recunoasterea caracterului stiintific al lucrarii publicate de organisme cu atributii in domeniul activitatii de cercetare stiintifica", se mai precizeaza in document.
O alta problema ar fi, in opinia initiatorului proiectului de ordonanta de urgenta, faptul ca actuala prevedere legala afecteaza increderea in actul de justitie.
"Apare, cu alte cuvinte, contrar interesului public general al societatii, ideea de justitie formala, dat fiind ca legea si organele care administreaza justitia ca serviciu public permit ca persoanele condamnate la pedeapsa inchisorii pentru savarsirea unor infractiuni sa isi execute pedeapsa in mod formal, fara a fi recuperate social, ci, dimpotriva, prin utilizarea abuziva si deturnarea de la scopul reglementarii a anumitor prevederi legale", se mai mentioneaza in expunerea de motive.
