Harta trupelor NATO mobilizate pe flancul estic, inclusiv în România. Stoltenberg: “Un summit istoric”
La summitul de la Madrid, președintele american, Joe Biden, a anunțat că Statele Unite își vor extinde prezența militară în Europa, terestră, maritimă și aeriană, după ce Vladimir Putin a "spulberat pacea", invadând Europa.
Războiul din Ucraina domină discuțiile de la Madrid, unde liderii Alianței urmează să declare Rusia drept o "amenințare directă" pentru securitatea țărilor membre. Iar Finlanda și Suedia au primit invitația oficială, de a se alătura Alianței nord-Atlantice, după ce Turcia a renunțat să se mai opună. „E un plan destabilizator”, a reacționat Kremlinul.
Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO: “Un summit istoric și al transformării pentru Alianța noastră. Ne întâlnim în plină criză, cea mai acută de la Al Doilea Război Mondial. Vom conveni un nou concept strategic pentru Alianța noastră, cu desfășurarea mai multor forțe de reacție rapidă. Este cea mai importantă decizie pentru apărarea noastră colectivă de la Războiul rece și până acum”.
Joe Biden, președinte SUA: „NATO îți va întări prezența militară în Europa, ca răspuns la schimbarea condițiilor în privința securității și pentru consolidarea securității noastre colective”.
Chiar înainte ca întâlnirea propriu-zisă a liderilor să înceapă la Madrid, cei mai importanţi oameni din NATO - secretarul general şi preşedintele Americii, cea mai mare putere militară - au anunţat cum se va întări Alianţa pentru cel puţin zece ani de-acum încolo.
În Europa, vor fi 300.000 de militari pregătiţi să intervină, la nevoie, față de 100.000 cât a masat Rusia la graniţa cu Ucraina. 100.000 dintre aceştia sunt militari americani la dispoziţia SUA. Lor li se adaugă 200.000 de militari ai ţărilor NATO.
Nu numai flancul estic se întăreşte, ci toată alianţa. Numărul distrugătoarelor americane de la baza navală Rota, din Spania, creşte de la 4 la 6. Cele două escadrille F35 din Anglia vor staţiona permanent în Regatul Unit. Germania şi Italia vor primi noi sisteme de apărare anti-aeriana, rachete sol-aer. În Țările Baltice vor fi aduse noi detaşamente. În Polonia, prezenţa celor 10.000 de soldaţi NATO devine, în premieră după Războiul Rece, permanentă. Numărul include şi corpul 5 de armată al SUA, deplasat în Polonia.
Jens Stoltenberg: “Rusia reprezintă o amenințare directă pentru securitatea noastră și acest fapt va fi reflectat în noul nostru concept strategic”.
Joe Biden: “Putin căuta Finland-izarea Europei. A obținut NATO-izarea Europei. Exact asta nu și-a dorit, dar este exact ceea ce trebuie făcut pentru a garanta securitatea Europei”.
Suedia și Finlanda au primit invitația oficială de a se alătura Alianței Nord-Atlantice, după ce Turcia și-a retras obiecțiunile.
Turcia: Am obţinut ce am dorit de la Suedia şi Finlanda
“Am obţinut ce am dorit de la Suedia şi Finlanda”, a transmis preşedinţia turcă, după o reuniune de aproape patru ore între președintele finlandez, premierul suedez și președintele turc, în prezenţa secretarului general al NATO. Apoi, miniştrii de Externe au semnat un pact de securitate, care răspunde preocupărilor exprimate de Ankara.
Astfel, Finlanda şi Suedia vor ridica embargoul privind vânzarea armelor către Turcia, se angajează să modifice legile privind terorismul şi să sprijine Turcia în conflictul cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan, organizaţie pe care Ankara o consideră teroristă.
Magdalena Anderson, premierul suedez: “Astăzi este o zi istorică pentru Suedia. Integrarea noastră în NATO va spori securitatea pentru Suedia și pentru cetățenii suedezi. Mai mult decât atât, aderarea noastră va însemna mai multă securitate pentru toate țările NATO”.
Pekka Haavisto, ministrul finlandez de Externe: “Suntem foarte bucuroși. Finlanda și Suedia coperau în materie de securitate și apărare de multă vreme”.
Pe de altă parte, Kremlinul s-a opus din plin integrării ţărilor nordice în Alianţa Nord-Atlantică. Şi Vladimir Putin s-a folosit de extinderea spre vest a Alianţei militare defensive ca pretext pentru invadarea Ucrainei. Dar războiul neprovocat a avut exact efectul opus. Suedia şi Finlanda au cerut aderarea imediată la NATO.
Finlanda se învecinează cu teritoriul Rusiei pe o distanță de aproximativ 1.300 de kilometri. Astfel, frontiera directă dintre Rusia și NATO a ajuns să se dubleze, până la 2.600 de kilometri.
Liderul ucrainean Volodimir Zelensky s-a adresat prin videoconferință participanților la summitul NATO de la Madrid și a spus că Ucraina are nevoie de mai multe arme și de bani, pentru a face față agresiunii Rusiei.
