Harta riscului seismic în București. Scenariul unui dezastru: Ce s-ar întâmpla dacă ar avea loc un cutremur major în Capitală
După catastrofa din Turcia, mulți se întreabă ce s-ar întâmpla cu Bucureștiul, de pildă, în cazul unui cutremur similar.
Experții atrag atenția că blocurile șubrede s-ar putea prăbuși peste oameni, în condițiile în care autoritățile nu reușesc să consolideze toate clădirile cu probleme, iar unii proprietarii amână și ei lucrările, deși există fonduri.
Un raport al Curții de Conturi vorbește despre faptul că și numeroase instituții și spitale sunt în pericol să cadă la un cutremur.
Marți, în zona Vrancea, a fost înregistrat un nou seism, dar de mică intensitate.
Scenariul unui dezastru
În cazul unui cutremur de peste 7 pe scara Richter, scenariile autorităților, dar și ale experților vorbesc de peste 6.500 de morți și 16.000 de răniți, doar în Capitală.
Aproximativ 1.000 de clădiri s-ar prăbuși și 23.000 vor suferi avarii semnificave. Potrivit datelor oferite de Comitetului Municipal pentru Situații de Urgență, peste 2.500 se vor prăbuși instant la un cutremur mare.
Clădirile vechi sunt cele mai vulnerabile, atrag atenția experții
Matei Sumbasacu, inginer constructor și președintele Asociației „Re-Rise”, care se ocupă de reducerea riscului seismic, spune că pe lângă pericolul uriaș al prăbușirii clădirilor, autoritățile vor interveni foarte greu, situație confirmată și de un raport al Curții de Conturi.
Într-o aplicație dezvoltată de Institutul Național pentru Fizica Pământului putem vedea nivelul ridicat al riscului seismic din București.
Pe hartă sunt clădiri expertizate atât de autorități, cât și individual. De exemplu, în centrul Capitalei cu roșu sunt marcate clădirile cu un risc crescut de prăbușire.
Situația clădirilor cu probleme din capitală este nerezolvată de zeci de ani
Admininistratia locală abia consolidează câteva într-un an, în timp ce mulți proprietari amână cât pot reparațiile, deși există o mulțime de fonduri ce pot fi accesate pentru aceste lucrări.
Directorul Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic: „În prezent avem 97 de imobile care au depășit etapa de expertiză tehnică și se află în etapa de proiectare avansată și apoi execuție. Estimăm că anul acesta vom intra cu două imobile mari în execuțiee și undeva la 5-6 mai mici”.
O altă problema a clădirilor vechi și foarte înalte este parterul flexibil. Sunt spații cu deschideri largi, cu vitrine, ori spații de parcare unde nu sunt suficienți stâlpi și pereți de susținere.
Matei Sumbasacu, inginer constructor și președintele Asociației „Re-Rise”: „Goluri în pereții perimetrali mai mari decât la etajele superioare, unde avem doar goluri pentru uși și ferestre. În cazul unui cutremur, nivelul parterului e mai flexibil decât restul structurii, astfel că majoritatea mișcării e preluată de parter. Parterul are mari șanse să cedeze și după ce cedează etajul I, devine parter și de acolo se poate antrena un colaps progresiv de tip sandwich”.
Imagini de dinaintea catastrofei din Turcia
Așa arată un bloc cu parter flexibil care s-a prăbușit după cutremurul din Turcia. În imaginile de dinaintea catastrofei putem observa la parter o mulțime de vitrine și spații goale.
Înainte de cutremur:
Alte clădiri cu risc uriaș sunt cele în care proprietarii au construit fără avize etaje suplimentare.
Emil Sever Georgescu, cercetător științific: „Problema aceasta a început în 1990, când a existat o liberalizare a pieței și s-au exprimat atunci multe temeri care chiar așa se numeau. Pericolul Turcesc, pentru că în Turcia orice clădire construită de un particular mai avea lăsate în sus câteva fiare în speranța că se vor mai construi câteva etaje. Acum nu se mai poate face așa ceva”.
Harta întocmită de seismologi pentru București, arata că, în cazul unui cutremur, cele mai afectate cartiere ar putea fi cele din Nord, iar cele mai ferite, în sudul orașului.
Etichete: cutremur, dezastru, risc seismic,
