Legi dure pentru imigranți. Copiii mai mari de un an, obligați să învețe „valorile daneze”, 25 ore pe săptămână
Guvernul danez introduce noi Legi care reglementează viața în 25 de cartiere sărace populate în mare parte de musulmani, precizând că dacă familiile nu sunt dispuse să se integreze de bună voie, atunci vor fi obligate prin lege să o facă.
Părinții care trăiesc în cartierele de imigranți cu venituri scăzute sunt supranumiți de ziarele daneze „părinți din ghetouri”. Astfel, conform noii legislații, începând cu vârsta de un an, aceștia vor fi separați de „copiii din ghetouri” pentru cel puțin 25 de ore săptămânal, pentru ca cei mici să participe la cursuri obligatorii la care vor învăța „valorile daneze”, inclusiv tradițiile de Crăciun și Paște, cât și limba daneză. Cei care vor refuza, nu vor mai primi alocații, informează New York Times.
Zeci de ani, Danemarca s-a confruntat cu problema integrării imigranților. Liderii politici își direcționează în prezent furia spre cartierele urbane în care trăiesc imigranții, supranumite de presă „ghetouri”, care au o densitate a populației mare și care se confruntă cu o rată mare a șomerilor și a violenței.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Potrivit politicienilor, situația din aceste ghetouri devine sinistră. De exemplu, în discursul de Anul Nou, premierul Lars Lokke Rasmussen a avertizat că „ghetourile” și-ar putea întinde tentaculele pe străzi”, cauzând violențe. De aceea, cei care anterior vorbeau despre „integrarea” imigranților discută, acum, despre „asimilare”.
Guvernul danez a prezentat un pachet cu 22 de propuneri, acceptate de majoritatea parlamentară, și care urmează să fie votate în toamnă. Unele dintre ele sunt severe. De exemplu, o măsură le va permite instanțelor să dubleze pedepsele pentru anumite infracțiuni, dacă sunt comise în unul dintre cele 25 de cartiere clasificate drept „ghetouri”. Această clasificare se bazează pe profitul rezidenților, nivelul de educație, numărul de condamnări pentru infracțiuni, dacă locuitorii sunt angajați sau nu, trecutul „non-occiental”.
O altă măsură prevede pedepsirea cu patru ani de închisoare a părinților imigranți care își obligă copiii să facă vizite îndelungate în țările de origine, descrise de actul normativ drept „excursii de reeducare”, care le afectează „educația, limbajul și starea.” Totodată, autoritățile locale vor avea abilitatea de a supraveghea și monitoriza familiile din aceste ghetouri.
Unele propuneri au fost respinse, pe motiv că sunt mult prea radicale. O măsură propusă de partidul de extremă dreapta prevedea ca acești copii „ai ghetoului” să nu mai aibă voie să iasă din casă după ora 20.00. Alții au sugerat să li se pună brățări electronice de monitorizare.
„Unii vor plânge și spune că nu sunt egali în fața legii din această țară, iar că anumite grupuri sunt pedepsite dur, dar asta e o prostie. Pentru mine, nu contează cine locuiește în acele zone sau ce credințe au, dacă se supun valorilor care sunt necesare să ducă o viață bună în Danemarca”, a spus ministrul Justiției, Soren Pape Poulsen.
Totodată, social-democratul Yildiz Akdogan a precizat că danezii sunt atât de puțin sensibilizați de retorica dură împotriva imigranților că nu mai observă conotația negativă a cuvântului „ghetou”.
„Îi numim copii ai ghetoului, părinți ai ghetoului. E nebunesc. A devenit parte din lumea normală, ceea ce e periculos. Cei care cunosc puțină istorie, perioada noastră europeană nu foarte drăguță, știu cu ce este asociat acest cuvânt”, a spus social-democratul.
„Mai bine pierd alocația, decât să îi dau cu forța la grădiniță”
Locuitorii acestor „ghetouri” daneze spun că dacă și-ar permite să trăiască în alte zone, s-ar muta. Mjolnerparken este unul cele mai rele din întreaga Danemarca: 43% dintre rezidenți nu au un loc de muncă, 82% vin din țări din afara Occidentului, 53% au educație precară și 51% au venituri foarte mici.
Una dintre persoanele vizate de aceste noi măsuri este Rokhaia Naassan, care urmează să nască. Bebelușul ei va fi nevoit să urmeze aceste noi reguli. Împreună cu patru dintre surorile ei, locuiesc în această zonă săracă. Ele se întreabă de ce trebuei să urmeze astfel de măsuri, în condițiile în care copiii refugiaților libanezi vorbesc daneza fără accent, în timp ce abia pot comunica cu bunicii în limba arabă.
„Poate că asta au crezut întotdeauna, dar nu au zis-o public. Politica daneze este doar despre musulmani acum. Vor să fim asimilați sau să plecăm. Nu știu când vor fi mulțumiți de noi”, a spus Sara, o imigrantă de 32 de ani.
Rokhaia, care se pregătește să redevină mamă, este furioasă pe aceste măsuri. Potrivit femeii, fiica sa a învățat atât de multe despre Crăciun la grădiniță că a început să își roage familia să primească daruri de la Moș Crăciun.
„Nimeni n-ar trebui să-mi spună dacă sau cum să fie educată fiica mea. Mai bine îmi pierd alocația decât să fiu obligată să o dau la grădiniță”, a spus ea.
Jama Hussein, imigrantă somaleză în vârstă de 18 ani, susține că a fost instalată într-un cartier dintr-un astfel de „ghetou” de către Guvern. S-a mutat în Danemarca când avea cinci ani și a locuit în zona Tingbjerg până la 13.
„E dureros că nu ne văd ca pe egalii lor. Trăim în societatea daneză. Urmăm regulile, mergem la școală. Singura diferență e că nu mâncăm porc”, a spus ea.
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!