Grindeanu: Încă nu avem autostrăzi, pentru că mulți dinaintea mea “au stat foarte bine doar la dat din gură”

Declarația a fost făcută de Sorin Grindeanu, actualul ministru al Transporturilor, care a explicat astfel, într-un interviu pentru Știrileprotv.ro, de ce România nu are încă o rețea de autostrăzi de nivel european.

“Puteți să-i întrebați pe predecesorii mei, inclusiv pe cei din ultimii ani (…) Trebuie să existe infrastructură de transport în România, și care să fie la nivel european. Dar ca să ai aceste proiecte, trebuie să ai pașii parcurși. Din păcate, n-au fost. Au stat foarte bine la dat din gură mulți din predecesori, dar nu au fost în stare nici măcar să închidă un proiect sau să semneze un contract”, a spus Grindeanu.

El a precizat că nu și-ar dori, totuși, să ducă această discuție în zona politică.

Grindeanu a răspuns astfel unei întrebări adresate de corespondentul Știrilor PRO TV Cristian Leonte, care, în context, i-a adus aminte că partidul său a fost la putere timp de peste 15 ani, de la Revoluție încoace.

Citește și

„Zero kilometri de autostradă”. Cătălin Drulă i-a făcut bilanțul lui Sorin Grindeanu

Reacția lui Dmitri Medvedev, după atacul ucrainean cu rachete americane ATACMS

“Poți să fii oricât de nervos, dar nu poți face autostrăzi, dacă nu ai contracte la bază”

Ministrul Transporturilor a spus că, de la preluarea mandatului, a semnat contracte pentru mai multe tronsoane de autostradă, iar acum există termene clare pentru finalizarea lor.

Sorin Grindeanu: “Anul acesta (…) s-a lucrat foarte mult pe ceea ce înseamnă acordarea contractelor noi. Pot să vă dau un exemplu. Vorbim de 30 de ani de Sibiu-Pitești. De 30 de ani. Până anul acesta n-au fost semnate contracte pe loturile 2, 3 și 4, adică loturile care traversează munții.
Nu poți să faci autostrăzi fără avea contracte la bază. Poți să fii oricât de nervos. De 30 de ani suntem nervoși pe ceea ce înseamnă infrastructură, pe bună dreptate”

“Din 2023, vom avea 100 de km noi de autostradă sau drum expres, în fiecare an”

Grindeanu spune că, în 2022, s-au semnat contracte pentru autostrăzi în valoare de 20 de miliarde de lei, cât în ultimii cinci ani la un loc. În acest fel, spune el, din 2023 vor începe să fie date în folosință noi tronsoane de autostradă, circa 100 de kilometri pe an.

Sorin Grindeanu: “Noi, în 2022, am ajuns să semnăm cât în cinci ani, urmând ca, în perioada următoare, să fie puse în practică. De aceea vă spuneam că s-au creat toate premisele pentru a avea cel puțin 100 de kilometri pe an de drum expres și autostradă”.

Ce tronsoane de autostrăzi vor fi date în folosință în 2023

Cristian Leonte: Putem să luăm niște bucăți de trasee concrete pe care le vedeți realizate anul viitor?

Sorin Grindeanu: Sigur. În primul rând, se va da drumul la unul din loturile de pe Autostrada Transilvania, rămase libere. În al doilea rând, pe varianta A0 Sud de autostradă, nu centura. Pe A 0 Sud este termen de finalizare la toate cele trei loturi. Trebuie să se finalizeze tronsonul 3 de la Pitești la Craiova, trebuie să se finalizeze drumul expres de la Galați la Brăila. Și un tronson de pe A 0 –Nord”.

De ce e sigur Sorin Grindeanu că, de acum înainte, autostrăzile vor fi gata la timp

Ministrul Transporturilor spune că noua legislație, care prevede acordarea de certificate intermediare constructorilor, le permite acestora să corecteze din mers întârzierile. În plus, în cazul rezilierii unui contract, noul constructor se poate apuca imediat de lucru, fără a se mai pierde timp prețios. “Timpul pierdut pe perioada de după reziliere era undeva la doi ani”, spune el.

Cristian Leonte: La câte întârzieri am văzut de-a lungul celor 30 de ani de care pomeneați, aș vrea să vă întreb cum vă asigurați că aceste termene vor fi respectate?

Sorin Grindeanu: Am schimbat legislația. Undeva în mai-iunie anul acesta, așa cum bine știți, am schimbat legislația pentru că statul, în relația cu companiile în această perioadă, - și am văzut cu toții-, a fost extrem de slab. Nu doar întârzieri. Dincolo de întârzieri, au fost claim-uri (n.r. – reclamații din partea constructorilor) prin care s-au pierdut (bani) de către stat și s-au câștigat de către companii. Nu e rolul meu să comentez, dar cert e că vedem produsul final după 30 de ani, și anume faptul că nu avem o infrastructură decentă în România, la nivel european”.

“Am găsit într-un studiu de fezabilitate inclusiv un tunel între Ploiești și Comarnic”

Referindu-se la situația segmentului dintre Comarnic și Brașov al autostrăzii A3, Grindeanu a spus că a găsit la minister un studiu de fezabilitate care prevedea costuri de opt miliarde de lei, inclusiv un tunel între Ploiești și Comarnic, zonă al cărei relief nu reclamă o astfel de soluție costisitoare de construcție.

Cristian Leonte: Valea Prahovei. O versiune, o variantă, o centură n-am reușit să începem în acești ani. Am schimbat atâtea planuri, încât omului de acasă chiar îi este greu să țină socoteala. Acolo ce se întâmplă?

Sorin Grindeanu: Am semnat, în urmă cu aproximativ o lună, două protocoale cu Consiliul Județean Prahova, prin care ei se angajează (...) să facă în mod rapid centură la Comarnic și la Azuga-Bușteni.

Cristian Leonte: Ce înseamnă că se angajează să facă rapid? Vor face consiliile locale, Consiliul Județean?

Sorin Grindeanu: (...) Consider că proiecte de acest tip, variante ocolitoare sau chiar drumuri de mare viteză între diverse localități, pot fi gestionate mai bine de autoritățile locale decât de autoritățile centrale. Și atunci, Ministerul Transporturilor vine și decontează, doar plătește. (...) Dar asta nu rezolvă de fapt problema majoră, și anume aceea de a avea autostradă de la Comarnic la Brașov.

Când am venit în minister (...) am găsit o licitație acordată - cred că de predecesorul meu, dacă nu chiar de cel dinaintea lui-, către o firmă care să realizeze studiul de fezabilitate, asistență tehnică, toate lucrurile acestea.

Și durata era undeva în jur de patru ani, - (un termen) extrem de lung, plus că s-a venit în primă strigare cu o variantă care ne ducea la un cost de aproape opt miliarde. (...) Vă dau un exemplu, cum era în primă fază și cum am găsit: inclusiv tunel de la Ploiești la Comarnic, unde eu cred că relieful nu ne împinge spre o soluție de acest tip”.

„În 20 de ani, nu s-a cumpărat nicio garnitură nouă de tren. N-a existat preocupare pentru calea ferată”

Cristian Leonte: Ați mers cu trenul, recent?

Sorin Grindeanu: Am mai mers cu trenul, și am mers foarte mult în perioada în care eram student. Fiind din Caransebeș, făceam într-un fel naveta la Timișoara.

Cristian Leonte: Cred că mergea trenul mai repede atunci. Viteza de deplasare, în medie, era mai mare atunci, la începutul anilor 90...

Sorin Grindeanu: Să știți că pe acea zonă, în acest moment, există proiecte finanțabile pe PNRR. Caransebeș-Lugoj, Timișoara-Arad, și, de asemenea, Episcopia Bihorului-Oradea.

Cristian Leonte: În același timp, sunt investitori serioși care de foarte mult timp cer lucruri concrete. La Craiova, uzina Ford cere acolo lucruri concrete. De la Pitești, uzinele Renault cer lucruri concrete, variante rapide, comode, sigure de a exporta. Și lor, guvern după guvern, n-a reușit să le dea un răspuns în privința unui termen sau a unui ritm în care aceste construcții să înceapă să fie terminate...

Sorin Grindeanu: Nu s-a reușit și revenim, dacă vreți, la primul răspuns. Nu s-a reușit, pentru că poate până în acest an, nici măcar nu existau contracte semnate. Poți să-ți iei angajamente mărețe, că faci cincinalul în patru ani și jumătate, și să fie doar vorbe. Ca să faci proiecte pe cale ferată sau pe rutier trebuie să ai la bază, în primul rând, un contract cu o companie care să execute acel lucru și din păcate...

Cristian Leonte: Cine a oprit Ministerul Transporturilor să facă acest lucru?

Sorin Grindeanu: Nu știu. Întrebați-i pe cei dinaintea mea...

Grindeanu a recunoscut, în acest context, că infrastructura feroviară a fost neglijată, în ultimii 20 de ani.

Sorin Grindeanu: “ Să știți că poate că în zona rutieră s-au mai investit bani în în acești ultimi ani. În schimb, partea feroviară a rămas mult în urmă. (…) Pot să vă mai dau un exemplu. Să știți că de aproximativ 20 și ceva de ani nu s-a cumpărat nicio garnitură. Dacă vorbim de călători, vorbesc de transportul de marfă, nicio garnitură nouă de tren, în România. Asta arată faptul că n-a existat preocupare”.

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"