Greva la instantele din mai multe judete. Procurorii nu s-au alaturat protestului

Instante din Arges, Valcea si Dolj au fost luni in greva, solutionand, doar dosarele urgente aflate pe rolul acestora, cum ar fi cauzele cu inculpati in stare de arest preventiv sau la domiciliu, cauze privind masuri preventive, contestatii la executare, executare silita, ordonante presedintiale, ordin de protectie, adoptii sau plasamente, potrivit News.ro.

Initial s-a vehiculat ca la actiune participa aproape mai multe instantele din tara, insa multe au infirmat informatia. Printre acestea se numara Curtea de Apel Cluj, Tribunalul Cluj, Judecatoria Cluj, Curtea de Apel Oradea, precum si Tribunalul Vaslui, ai carui reprezentanti au precizat, insa, pentru News.ro, ca vor transmite marti un comunicat legat de aceasta informatie.

Pe de alta parte, Parchetul General a precizat ca niciun parchet din tara nu protesteaza.

Ministrul Justitiei, Raluca Pruna, sustine ca a luat act de informatiile din presa privind protestele de la nivelul unor instante si ca va lua legatura cu ministrul Muncii pentru a se discuta cu cei aflati in greva despre revendicarile lor.

Citește și

Bancile, nemultumite de sentintele date in procesele cu clientii. Propunerile prin care vor sa-i "educe" pe judecatori

"Politica salariala se face de catre Ministerul Muncii. Iau act de informatiile din presa cu privire la proteste la nivelul instantelor. Voi lua legatura cu ministrul Muncii pentru ca ministerul sa discute cu cei aflati in protest despre revendicarile lor", a declarat, luni, pentru AGERPRES, ministrul Raluca Pruna.
 

In data de 8 septembrie, Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR) a publicat un memorandum legat de ”situatia justitiei in 2016”.

”Ca urmare a problemelor curente ce afecteaza sistemul judiciar, unele generate si de actiunile ministrului Justitiei Raluca Pruna, asociatiile profesionale ale magistratilor au inaintat spre instantele si parchetele din tara urmatorul memorandum pentru a fi aprobat in Adunarile Generale din perioada 5-16 septembrie 2016”, mentioneaza UNJR.

Memorandumul are 17 puncte legate de sistemul juridic.
”Justitia trebuie sa aiba ca si preocupare esentiala protectia, promovarea si garantarea tuturor drepturilor si libertatilor cetatenesti. In fata judecatorului cetateanul este egal cu statul”, se arata in memorandum,

UNJR cere prin document respectarea independentei justitiei si a instantelor.

”Celelalte puteri trebuie sa asigure o independenta reala a justitiei, lipsita de orice tip de influente, directe sau indirecte, un cadrul legislativ coerent, stabil si accesibil, suport financiar, logistic si uman suficient pentru o justitie eficienta, moderna si de calitate”, se mentioneaza in document.

Totodata, magistratii cer garantarea si respectarea statutului magistratilor, precum si a independentei acestora.

”Garantarea si respectarea statutului magistratilor, independentei acestora, inclusiv prin remunerarea corespunzatoare si asigurarea unor conditii de munca decente in sistemul judiciar”, cer magistratii.

Prin memorandum se solicita si proceduri transparente in ceea ce priveste numirile ”in functiile de conducere din Ministerul Public”, precum si ”eliminarea factorului politic din numirile in functiile de conducere din Ministerul Public”.

Magistratii mai cer si ”asigurarea unei finantari corespunzatoare bunei functionari a justitiei ca serviciu public”, dar si ”inlaturarea imediata a discriminarilor in materie salariala”.

Prin memorandum se mai solicita ”asigurarea unei transparente depline in cooperarea institutionala cu serviciile de informatii, respectarea stricta a cadrului legal si asigurarea unui control jurisdictional si civil efectiv asupra activitatii acestora”.

Magistratii mai vor, totodata si ”crearea unui corp de politie judiciara sub autoritatea exclusiva a Ministerului Public si crearea prin lege a unei autoritati civile de interceptare, care sa permita respectarea deplina a standardelor CEDO, in privinta garantiilor tehnice si legale”.

Memorandumul face si precizari legate de procurori si cere ”garantarea independentei functionale” a acestora, ”atat fata de Executiv cat si in raport de ierarhia interna, in conformitate cu statutul acestuia de magistrat si de reprezentant al autoritatii judecatoresti”.

In finalul documentului, se arata ca ”magistratii isi rezerva dreptul de a apela la toate formele democratice de actiune pentru ca aceste solicitari sa fie puse in practica”.

Articol recomandat de sport.ro

Ion Țiriac pierde șefia în topul miliardarilor! Cine sunt românii care domină clasamentul Forbes și i-au depășit pe frații Pavăl