Ghid de bune practici arhitecturale, în Bihor. Ce reguli s-ar putea impune pentru construcții
Zonele montane din Bihor vor arăta ca niște stațiuni turistice dichisite. Arhitecții bihoreni au realizat un ghid de bune practici, care va interzice "prostul gust" urbanistic.
Noile construcții trebuie încadrate în peisaj astfel încât să păstreze aspectul și tradiția locului. Măsura este lăudabilă dacă ținem cont că în ultimii 30 de ani numai cine nu a vrut nu a construit în România.
Acești meșteri lucrează la una dintre casele tradiționale situate pe Platoul Runcuri. O zonă superbă din comuna bihoreană Roșia, unde turiștii vin ca să se bucure de frumusețea naturii. Lemnul vechi și uscat este greu de prelucrat, însă rezultatele se văd cu ochiul liber.
Nea Bujor, meșter de case: „Acuma, construiește, care-cum. Mai fac și tradițional, mai fac și netradițional. După 90, lumea o început să facă, din bolțari, din ce-or putut. O fost mai ușor.”
Viorel Lascu, proprietarul unor case tradiționale: „Locuințele tradiționale au un aspect arhitectonic care incintă, atrag turiștii, spre deosebire de invențiile, inovațiile moderne, puse într-un peisaj neadecvat."
În ultimele decenii, construcțiile ridicate la întâmplare, fară noimă arhitecturală sau fară respectarea tradiției locului au mutilat zonele frumoase și traseele turistice din Bihor, spun reprezentanții Consiliului Județean.
Bianca Firezar - reprezentant CJ Bihor: „În ultimii ani, în zonele montane din județul Bihor s-a construit haotic, fară a se ține cont de planuri de urbanism sau de regulamente.”
Și reprezentanții Parcului Național Apuseni confirma că, în drumurile lor, au întâlnit o sumedenie de clădiri care nu se încadrează în peisaj.
Alin Moș, ranger-șef Parcul Munților Apuseni: „Probabil că au fost dezvoltate fară ca, neapărat, să beneficieze cel care le-a realizat de sfatul unui specialist, în ceea ce înseamnă arhitectura în principal."
Ca să stopeze acest fenomen, Consiliul Județean Bihor propune un ghid de construire în special pentru zona Apuseni. Obiectivul principal este respectarea tradiției.
Remus Moțiu - primarul comunei Roșia: „Să se construiască după un plan urbanistic ordonat, să fie construcții specifice zonelor.”
Ghidul prevede ca toate construcțiile să fie realizate din piatră și lemn, iar acoperișul din șindrilă, ardezie sau țiglă ceramică, fară tablă sau plăci de azbest.
Turistă: „Mai ales în zona asta, a Apusenilor, ca excursionist, aș dori să văd o casă tradițională, cu șindrilă, cu pridvor de lemn. Adică pentru asta plecăm, pentru asta venim în zonă.”
Ghidul impune distanțe minime între construcții de 1000 de mp în cazul locuințelor și 2000 de mp între pensiuni. Iar clădirile trebuie ridicate în așa fel încât să nu obtureze frumusețea naturii.
Turist: „Te trezești în mijlocul naturii cu un bloc sau un hotel care nu-și are rostul acolo, unde sunt cabane de munte."
Daca ghidul va fi aprobat, nimic nu se vă mai face la întâmplare. Vor fi reglementate până și pantele acoperişurilor, coşurile de fum, terasele şi locurile pentru grătar.
Etichete: arhitectura, bihor, turism,
