Foarte puțini români vindecați de Covid donează apoi plasmă pentru cei în stare critică
Doar 3 din 200 - aceasta este, în medie, ponderea pacienţilor care au avut COVID-19 şi au mers apoi să doneze plasmă.
După un an de criză sanitară, potrivit Ministerului Sănătăţii, în toată România au fost doar 11.200 de donatori. Însă dintre aceştia, spun specialiştii, cel puţin un sfert nu au avut suficienţi anticorpi în sânge. Aşa că plasma lor nu a putut fi utilizată pentru bolnavii aflaţi în stare critică, la terapie intensivă.
Tratamentul cu plasmă este în continuare recomandat ca terapie alternativă pentru bolnavii de COVID. Însă numai celor cu forme severe, dar care nu au ajuns să fie intubaţi la terapie intensivă. Şi cu precădere la debutul bolii.
Beatrice Mahler manager Institutul Marius Nasta: „Dacă vorbim despre anticorpi, ei sunt utili a fi administraţi în momentul în care antigenul, adică virusul Sars-Cov-2 se găseşte în cantitate mare şi se replică, adică în prima săptămână de boală."
În cele 41 de centre din toată ţara, peste 11.200 de persoane au mers să doneze plasmă. Asta înseamnă doar 1,5% dintre cei infectaţi. Cei mai mulţi donatori au fost în Bucureşti şi Iaşi.
În Bucureşti, la Spitalul Gerota, este unul dintre cele mai mari centre de recoltare.
Alida Moise manager Spital Gerota: „Pot dona plasma cei care au făcut o formă de boala şi care se afla la o distanţă de 28 de zile de la testul pozitiv sau de 14 zile de la ieşirea din izolare. Sau sunt persoane asimptomatatice care şi-au făcut întâmplător un test, o dozare de anticorpi, au descoperit că au un titru prezent şi atunci şi pe aceştia îi primim la 14 zile de la test.”
În protocolul actual privind tratamentul pacienţilor cu COVID, se menţionează faptul că trebuie aleşi acei bolnavi care au un răspuns imunitar deficitar.
.webp)
