FCU Craiova, clubul lui Adrian Mititelu, scrisoare deschisă către Bolojan. Cere o nouă reglementare fiscală pentru fotbal

Clubul este de părere că actuala legislaţie fiscală din România încurajează nu dezvoltarea fotbalului românesc, ci exportarea resurselor financiare în rândul persoanelor care provin, în mare parte din afara României.

Dacă cu adevărat statul, prin Guvernul României, vrea să ajute fotbalul profesionist, acesta trebuie să adopte de urgenţă unele măsuri, printre care s-ar număra şi impozitul de 80% pentru “ce trece de 10.000 de euro”, FCU Craiova subliniind că prin actuala legislaţie cluburile au atras jucători din afară ţării cu salarii foarte mari în raport cu veniturile pe care le produce un club în România.

De asemenea, FCU Craiova vrea interzicerea, începând cu anul 2026, a oricărei sume provenite din bani publici (oraşe, municipii, consilii judeţene) către cluburile profesioniste din Superliga şi Liga a II-a.

În plus, clubul oltean cere reorganizarea federaţiilor sportive naţionale pe criterii de transparenţă, echidistanţă, competenţă, neapartenenţa politică, precum şi limitarea mandatelor organelor de conducere a acestor entităţi.

Citește și

Un muncitor din Vrancea și-a găsit colegul mort într-o pădure, în timpul programului. Ce au aflat polițiștii

“Prin adoptarea acestor măsuri stringente s-ar pune bazele unui restart al fotbalului profesionist prin care va fi stimulată libera concurenţă, accentul pe dezvoltarea tinerilor români şi resurse de cca. 150 milioane de euro pe an la bugetul naţional care, ulterior, vor putea fi folosite în construcţia de stadioane, baze sportive, etc”, adaugă FCU Craiova.

Scrisoarea deschisă a clubului din Craiova:

“Domnule Prim-ministru,

Având în vedere măsurile de reformă economice, iniţiate de guvernul pe care îl conduceţi, vă solicităm următoarele:

Fotbalul profesionist din România are stringentă nevoie de o nouă reglementare fiscală, bazată pe principiul echităţii, proporţionalităţii şi al loialităţii, în raport cu interesele mişcării sportive din România, dar şi cu interesele statului din această perioadă grea din punct de vedere economic.

Actuală reglementare fiscală din România este una inadecvată, inechitabilă şi total antieuropeană.

Deşi, la momentul adoptării legislaţiei, în anul 2017, normele păreau că vor aduce un plus fotbalului românesc, din contră, efectul a fost exact invers. Marea majoritate a cluburilor profesioniste de fotbal din România sunt ultra dependente de banii publici pentru a supravieţui. Legile concurenţei sunt încălcate în mod grosolan, iar activitatea fotbalistică este la mare distanţă de nivelul mediu european.

Anual, din bugetele judeţelor, municipiilor şi oraşelor din România ajung în fotbalul profesionist/semiprofesionist aproximativ 80 de milioane de euro. Fără aceşti bani, aşa cum spuneam, marea majoritate a cluburilor ar fi în colaps. Acest lucru se datorează faptului că, prin aceste sume finanţate de stat, s-a menţinut un nivel incorect de cheltuieli cu salariile, deşi competiţia sportivă este, în general, una slabă, nivelul salarial este unul uriaş în raport cu economia României şi cu venitul mediu pe cap de locuitor.

Acest lucru a fost posibil datorită faptului că statul român, prin reglementarea din 2017, a creat premisele ridicării artificiale a unui nivel salarial foarte mare, în sensul că, impozitele fiind foarte mici, cluburile au atras jucători din afară ţării cu salarii foarte mari în raport cu veniturile pe care le produce un club în România.

Astfel, în loc să fie încurajaţi şi stimulaţi tinerii jucători români, precum şi tinerii în general, s-a stimulat aducerea de jucători străini pe salarii imense.

De exemplu, pentru salariul unui fotbalist comunitar de 10.000 euro net, care activează în România, clubul varsă impozite de cca. 2.000 euro, asta însemnând cca. 12.000 euro brut.

Dacă un fotbalist din primele două ligii ale Belgiei, Germaniei sau Franţei câştigă 12.000 de euro brut, impozitele pe care cluburile din ţările respective le plătesc statului sunt de cca. 6.000 de euro.

Prin urmare, legislaţia fiscală din România încurajează nu dezvoltarea fotbalului românesc, ci exportarea resurselor financiare în rândul persoanelor care provin, în mare parte din afara României. Şi bineînţeles că obturează promovarea de tineri români care, deşi sunt foarte talentaţi, nu sunt atât de dotaţi fizic precum cei care vin din alte ţări, în special din ţările ultra dezvoltate în infrastructură sportivă, cum ar fi Franţa, Belgia, Germania, Spania, Italia ţări care au investit foarte mult în şcoli sportive în anii 90.

Practic, statul român, prin legislaţia adoptată, finanţează salarii sau mega salarii ale unor jucători comunitari şi descurajează creşterea tinerilor români. În Liga 1 sunt 3-4 echipe care plătesc chiar şi 20-30.000 de euro salariu. Fac asta pentru că legislaţia este foarte permisivă. Dacă statul ar fi reglementat un impozit civilizat, european, atunci nu şi-ar mai fi permis cluburile astfel de salarii deşănţate şi s-ar fi orientat mai mult spre baza proprie.

Degeaba s-au construit stadioane de sute de milioane în România, dacă baza fotbalului nu este reglementată sau este reglementată haotic.

Nu este normal că, în anul 2025, cluburile profesioniste din primele două divizii să fie finanţate cu bani publici doar pentru că primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene au simţit gustul notorietăţii şi simpatiei din partea votanţilor în contradicţie cu normele europene, Cartea albă a sportului şi cu legea concurenţei dar şi cu interesele reale ale ţării.

Practic, în ceea ce priveşte fotbalul, inclusiv FRF este supusă controlului politic, având în vedere faptul că majoritatea covârşitoare a membrilor participanţi în competiţii sportive sunt reprezentanţii unor cluburi care sunt dependenţi de votul politic. Această stare de lucruri trebuie să înceteze printr-o reforma a fotbalului şi a sportului românesc în general.

Dacă cu adevărat statul, prin Guvernul României, vrea să ajute fotbalul profesionist, acesta trebuie să adopte de urgenţă următoarele măsuri:

1. O nouă reglementare fiscală bazată pe echitate, loialitate faţă) de fenomenul fotbalistic, stimularea promovării tinerilor români dar şi faţă de interesele statului român în acest moment;

Această reglementare ar putea fi:

- pentru Superliga şi Liga a II-a, până la echivalentul a 1.000 de euro pe lună, impozit de 2%;

- ce trece peste 1.000 de euro până la 3.000 de euro, impozit de 20%, aşa cum este în prezent;

- ce trece peste 3.000 de euro până la 10.000 de euro, 50% impozit;

- ce trece peste 10.000 de euro, 80% impozit.

2. Interzicerea, începând cu anul 2026, a oricărei sume provenite din bani publici (oraşe, municipii, consilii judeţene) către cluburile profesioniste din Superliga şi Liga a II-a.

Ar putea să rămână o finanţare limitată doar către cluburile de liga a III-a şi a IV-a şi, eventual, cluburile de copii şi juniori.

3. Reorganizarea federaţiilor sportive naţionale pe criterii de transparenţă, echidistantă, competenţă, neapartenenţa politică, precum şi limitarea mandatelor organelor de conducere a acestor entităţi.

Prin adoptarea acestor măsuri stringente s-ar pune bazele unui restart al fotbalului profesionist prin care va fi stimulată libera concurenţă, accentul pe dezvoltarea tinerilor români şi resurse de cca. 150 milioane de euro pe an la bugetul naţional care, ulterior, vor putea fi folosite în construcţia de stadioane, baze sportive, etc.

În speranţa că veţi conştientiza importanţa acestor propuneri, vă mulţumim anticipat şi va asigurăm de tot sprijinul nostru”.

Articol recomandat de sport.ro

GALERIE FOTO A spus „DA”! Fostul fotbalist de la FCSB și-a cerut iubita în căsătorie în Las Vegas