Echinocțiul de primăvară 2020. Momentul sosirii primăverii astronomice
Primăvara astronomică, pentru toată emisfera nordică, începe odată cu echinocţiul de primăvară, care are loc în 2020 pe data de 20 martie, iar în emisfera sudică a Pământului, fenomenul fiind invers, marchează începutul toamnei astronomice.
Românii sărbătoresc venirea primăverii la începutul lunii martie, deşi anotimpul mult aşteptat, ce ne readuce lumină şi căldură, renăscând natura în jurul nostru, din punct de vedere astronomic începe odată cu echinocţiul de primăvară care are loc în 2020 la 20 martie: 05 h 50 m (ora României), potrivit astro-urseanu.ro.
În timp ce, pentru toată emisfera nordică, începe primăvara astronomică, ce durează aproximativ 92 de zile, până la solstiţiu de vară, în emisfera sudică a Pământului, fenomenul este invers, acest moment marcând începutul toamnei astronomice, în regiunile polare, în emisfera nordică, începe lunga zi polară, iar în cea sudică începe noaptea polară, care vor dura, fiecare, câte şase luni, transmite Agerpres.
Alegeri 2024
11:07
Emil Boc susține că a votat pentru un lider priceput „care şi-a pus ţara pe primul loc”: „Să îl alegem pe cel mai bun”
11:00
Elena Lasconi, după vot: Am votat cu încrederea că vom avea o Românie pentru toți
10:53
Mircea Geoană: „Este datoria mea să votez. Alegeți cei mai competenți oameni pe care îi găsiți pe buletinele de vot”
10:22
Klaus Iohannis nu a făcut declarații la secția de votare. Mesaj scurt pentru români: „Să poftească toţi la vot!”
De la un an la altul, echinocţiul de primăvară nu are loc la aceeaşi dată datorită faptului că anul calendaristic nu este egal cu anul tropic.
Cuvântul "echinocţiu" derivă din cuvântul francez "équinoxe", care, la rândul lui, provine din latinescul "aequinoctium", format din "aequus" - "egal" şi "nox", "noctis" - "noapte".
Echinocţiul reprezintă momentul în care Soarele, în mişcarea sa anuală, trece prin punctul de intersecţie a eclipticii cu ecuatorul ceresc, ziua fiind egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ. Cele două puncte de pe ecliptică, în care se află Soarele în momentul echinocţiului, se numesc puncte echinocţiale, fiind denumite punctul vernal şi, respectiv, punctul autumnal. Astfel, există două fenomene: echinocţiul de primăvară şi echinocţiul de toamnă. Denumirea populară a fenomenului astronomic este "Târ Înainte", respectiv "Târ Înapoi" (potrivit volumului ''Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român'', de Ion Ghinoiu, 2000).
Durata zilei (luminată de soare) va continua să crească, iar cea a nopţii să scadă, până la data de 21 iunie, când se va încheia primăvara astronomică, odată cu solstiţiul de vară.
Astrologii susţin că momentul când ziua devine egală cu noaptea (la echinocţiul de primăvară) simbolizează o stare de armonie, o stare de transformare profundă atât a naturii exterioare, cât şi o transformare benefică a naturii noastre umane.
Conform tradiţiei creştine, cea mai mare sărbătoare a creştinilor, Învierea Domnului sau Sfintele Paşti este serbată întotdeauna în prima duminică după faza de Lună Plină, de după echinocţiu de primăvară.
Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
