Scenariul pesimist se confirmă în privinţa nivelului Dunării în apropiere de Cernavodă. Timp de trei zile consecutiv, a fost atins şi chiar s-a ajuns sub pragul de -262 cm, scrie News.ro.
Nivelul este important în contextul în care autorităţile au comunicat că o scădere sub acest prag ar putea reprezenta un „risc operaţional” privind asigurarea apei necesare răcirii reactoarelor centralei nucleare.
Conform măsurătorilor Administraţiei Fluviale „Dunărea de Jos” (AFDJ), sâmbătă au fost -262 cm, duminică – 266 cm iar luni – 268 cm, toate trei reprezentând recorduri negative.
Cota negativă este raportată la aşa-numita "cotă zero" - nivelul de referinţă convenţional stabilit la fiecare staţie hidrometrică, faţă de care se măsoară înălţimea sau nivelul apei fluviului
Pragul – 262 cm, critic pentru centrala de la Cernavodă
Semnale privind actualele probleme există încă de la sfârşitul lunii trecute.
În „Analiza factorilor de risc” elaborată de Ministerul Energiei pe 28 septembrie 2026 este indicată „persistenţa unui nivel hidrologic într-o zonă de vulnerabilitate ridicată în zona Cernavodă, cu o fereastră critică probabilă în intervalul 15 - 22.10.2026 şi cu apropierea, respectiv depăşirea în scenariile nefavorabile, a pragului de –262 cm, ceea ce confirmă persistenţa riscului operaţional pentru asigurarea nivelului necesar răcirii”. Este vorba de răcirea celor două reactoare ale centralei nucleare din localitate.
Alături de alte elemente, analiza Ministerului Energiei a fundamentat Hotărârea nr. 23 din 28.09.2026 privind prelungirea stării de alertă la nivelul României instituită prin Hotărârea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă nr. 15/2026.
Pragul critic, de – 262 cm, era consemnat şi în comunicatul de presă transmis de Administraţia Naţională „Apele Române”, pe 10 octombrie.
„În prezent, debitele Dunării la intrarea în ţară sunt sub 1.200 m³/s, iar nivelurile apei la Cernavodă se situează foarte aproape de limita operaţională de −262 cm, relevantă pentru asigurarea condiţiilor de pompare a apei de răcire a centralei nucleare. Astăzi, 10 octombrie 2026, a fost înregistrată cota de −259 cm, cu numai 3 cm peste această limită, situaţie care impune adoptarea unor măsuri operative urgente şi coordonate. În acest context, ANAR a dispus suplimentarea temporară cu 20 m³/s a debitului evacuat din acumularea Iezer, în perioada 10–18 octombrie 2026, prin exploatarea coordonată a salbei de acumulări de pe valea Mostiştei”, anunţa la acel moment ANAR.
Despre acest prag critic a vorbit la acelaşi moment şi Petre Min, şeful Serviciului Operativ pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN).
„Chiar dacă se ating anumite limite, nu vorbim despre un accident nuclear. Prin felul în care este proiectată o instalaţie nucleară, sunt rezerve, cel puţin dacă este să vorbim ca şi zile, sunt rezerve de apă care chiar dacă nu există intervenţie din perspectiva a ceea ce reprezintă apă în nivelul din Dunăre, sunt rezerve suficiente ca trei zile să nu se întâmple absolut nimic în instalaţia nucleară. Deci, practic, există un timp prin care chiar dacă suntem surprinşi de anumite situaţii, în trei zile putem lua măsurile necesare astfel încât să evităm un posibil accident”, a explicat Petre Min pentru Digi24.
Conform acestuia, planurile pentru un eventual accident nuclear nu se activează automat la atingerea limitei de nivel a fluviului. În plus, se lucra la un baraj pentru direcţionarea apei spre zona de aspiraţie a pompelor de răcire, în paralel cu evacuări controlate din lacurile de acumulare, acţiuni anunţate pe 10 octombrie de ANAR.
Ce arată prognoza pentru următoarele zile
Pe lângă faptul că au fost deja trei zile consecutive cu – 262 cm sau chiar mai puţin, nici perspectivele nu aduc vreun motiv de scădere a îngrijorării.
Prognoza AFDJ privind cotele apelor Dunării la Cernavodă în următoarele cinci zile este de – 267, -268, -267, - 266, respectiv - 263 cm.
În total, opt zile în care pragul critic ar putea fi atins şi depăşit.
În acest context, News.ro a întrebat reprezentanţii Guvernului, pe ministrul Transporturilor, Radu Miruţă, plus reprezentanţii Nuclearelectrica şi pe cei din Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare ce măsuri se iau pentru operarea în siguranţă a Centralei Nucleare de la Cernavodă. Nu au primit vreun răspuns.
Nuclearelectrica preciza, însă, în urmă cu o săptămână, într-un document transmis Bursei de Valori Bucureşti, că Unităţile 1 şi 2 ale CNE Cernavodă sunt menţinute în stare oprită sigură, că actuala situaţie nu prezintă niciun risc pentru securitatea nucleară şi că centrala dispune de mai multe sisteme de răcire, concepute să funcţioneze la niveluri diferite ale apei de răcire, care sunt activate şi utilizate în funcţie de parametri tehnici specifici. Astfel, funcţiile de securitate nucleară sunt asigurate integral în orice moment, sublinia compania, adăugând că unităţile vor rămâne în stare oprită sigură până când nivelul Dunării va permite reluarea funcţionării în condiţii de siguranţă.
"Societatea Naţională Nuclearelectrica S.A. (SNN) informează că Unităţile 1 şi 2 ale CNE Cernavodă sunt menţinute în stare oprită sigură. Această situaţie nu prezintă niciun risc pentru securitatea nucleară. Prin proiect, CNE Cernavodă dispune de mai multe sisteme de răcire, concepute să funcţioneze la niveluri diferite ale apei de răcire. Aceste sisteme sunt activate şi utilizate în funcţie de parametri tehnici specifici. Astfel, funcţiile de securitate nucleară sunt asigurate integral în orice moment", informa compania.
Măsurile adoptate de autorităţile române contribuie la menţinerea nivelului de redundanţă a sistemelor de răcire ale centralei, în special pentru protecţia pompelor. Aceste măsuri completează sistemele proprii ale CNE Cernavodă şi reflectă buna colaborare cu toate instituţiile implicate, indica Nuclearelectrica.
Pe întreaga perioadă în care Unităţile 1 şi 2 rămân oprite, securitatea nucleară este asigurată prin sisteme redundante, proceduri specifice şi echipe de specialişti alocate permanent, preciza compania, adăugând că situaţia afectează exclusiv producţia de energie electrică.
”Având în vedere prognozele hidrologice pentru perioada următoare, unităţile vor rămâne în stare oprită sigură până când nivelul Dunării va permite reluarea funcţionării în condiţii de siguranţă”, se mai arată în documentul transmis BVB.
Singura instituţie care a oferit un punct de vedere a fost Administraţia Naţională „Apele Române”.
„În urma analizei prognozelor şi a faptului că, după data de 23.10 va exista o uşoară tendinţă de creştere, în urma discuţiilor interinstituţionale, s-a decis reducerea fluxului de transport pe Canalul Dunăre-Marea Neagră. Astfel, în secţiunea Cernavodă, se vor menţine nivele care să permită în continuare pomparea optimă a apei pentru sistemele de răcire a CNE Cernavodă”, au transmis pentru News.ro oficialii de la A.N. "Apele Române".
În acest context, se vor deschide ecluzele numai pentru transporturi considerate esenţiale, susţin ei.
„Prin urmare, nu sunt necesare alte proceduri operaţionale de pompare în teren”, au concluzionat aceştia.
