Drumurile din țară, nesigure în cazul unui viscol. Perdelele forestiere trebuiau înființate încă din 1998

×
Publicitate

Iarnă bate la uşa, iar drumurile noastre rămân nesigure la primul viscol.

Deşi pentru siguranţa noastră ar fi nevoie de perdele de protecţie pe 1700 de kilometri din 33 de judeţe, în realitate autorităţile au acoperit doar 0,5 la sută din această suprafaţă.

În ianuarie 2016, drumul naţional care leagă oraşele Galaţi şi Vaslui a fost închis de troiene. În lipsa unor perdele de protecţie pe marginea şoselei, echipajele de la deszăpezire nu au avut cum să intervină. Situaţia s-ar putea repeta.

Pe acest drum care se înzăpezeşte în fiecare an, la prima ninsoare, nu a fost plantat nici anul acesta nici măcar un puiet de copac. De altfel, conform Romsilva, nici în ultimii cincisprezece ani nu au fost făcute plantări în zona. Explicaţiile sună amuzant.

Gheorghe Luca, purtător de cuvânt Direcția Silvică Galați: ''Sunt prioritare autostrăzile şi drumurile europene. Sunt proiecte aprobate în ţară, se derulează, noi cu drumurile naţionale, mai aşteptăm."

Rău e şi în Buzău unde ar fi nevoie de perdele de protecţie pe 70 de kilometri.

Cornel Pitiș, director Romsilva Buzău: "Sperăm că în anul 2018 primii puieţi să fie plantaţi pe amplasamentele pe care sunt identificaţie viitoarele perdele forestiere."

În România, înfiinţarea perdelelor forestiere ar fi trebuit să începă în 1998, când a fost dată o ordonanţă de urgenţă. Actul normativ a fost modificat ulterior de mai multe ori, iar problema a revenit în discuţie la fiecare zăpadă.

Dragoș Pahonțu, director Romsilva România: "Faptul că legiuitorul n-a prevăzut modalităţi practice de expropriere a făcut că suprafeţele de perdele forestiere pentru căile de comunicații realizate efectiv să fie modeste. S-au realizat numai pe terenurile proprietate publică a statului.''

În Ungaria vecină lucrurile au intrat în normalitate de 10 ani. La intrarea în localitatea Bedo, perdeaua este formată din mai multe rânduri de copaci care protejează atât şoselele cât şi culturile agricole.

Nicolae Bocsan, șofer: "Aceste pîlcuri sînt foarte răspîndite, pentru că aicea şi agricultorii din zona ştiu ce importantă au pentru a proteja culturile lor ''

La noi cei care ar trebui să răspundă de siguranţă şoferilor sunt cei de la Ministerul Pădurilor. La şefia instituţiei au fost rând pe rând miniştri din toate partidele - însă niciunul nu a rezolvat problema.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO | Bernadette Szocs și-a suprins fanii cu ultima postare
FOTO | Bernadette Szocs și-a suprins fanii cu ultima postare
Citește și...
61916014
Mai mulți bucureșteni, păcăliți de falși inspectori ISU

Infractorii români nu mai au nicio limită dacă pot să facă bani rapid. O demonstrează nişte indivizi care au profitat de faptul că pompierii verifică firmele dacă au autorizaţie de securitate la incendiu, aşa că s-au transformat şi ei în inspectori ISU.

61916015
Introducerea internetului la sate s-a transformat într-o uriaşă fraudă cu bani europeni

RO- NET, proiectul care urmăreşte informatizarea satelor româneşti rupte de lume, a intrat în atenţia DIICOT. Anchetă vizează unul dintre cele mai mari contracte ale statului cu bani europeni.

61916070
Doi recuperatori olandezi au căutat fără succes o bicicletă furată, în Bacău

Doi olandezi curajoşi au ajuns tocmai în Bacău, în căutarea unei biciclete furate din ţara lor.

Recomandări
62586943
Ambasadoare SUA, despre căderea Guvernului Bolojan: ”Putem face asta oricărei țări”. Întâlnire cu Grindeanu și Simion

Un articol publicat de Wall Street Journal a produs o undă de șoc pe scena politică de la București. 

Vlcsnap 2026 09 27 16h52m59s871
DNA arată traseul șpăgii de 450.000 euro din România către expertul sloven. Însemna 2% dintr-un proiect energetic în Harghita

Expertul sloven acuzat de DNA că ar fi pretins o jumătate de milion de euro mită de la firma care construiește în România unul dintre cele mai mari sisteme de baterii de stocare a energiei electrice a fost arestat preventiv. 

Screenshot 2026 09 27 180645
Cât de pregătită este România pentru războiul dronelor. Timpul scurt pe care Armata îl are la dispoziție pentru a le doborî

„Cu drona în coastă”, partea I. O dronă lovește un bloc din Galați. Alta, încărcată cu explozibil, intră nedetectată în Portul Constanța. Iar în larg, dronele ajung la câteva sute de metri de platformele de petrol și gaze.