Drumurile din țară, nesigure în cazul unui viscol. Perdelele forestiere trebuiau înființate încă din 1998

×
Publicitate

Iarnă bate la uşa, iar drumurile noastre rămân nesigure la primul viscol.

Deşi pentru siguranţa noastră ar fi nevoie de perdele de protecţie pe 1700 de kilometri din 33 de judeţe, în realitate autorităţile au acoperit doar 0,5 la sută din această suprafaţă.

În ianuarie 2016, drumul naţional care leagă oraşele Galaţi şi Vaslui a fost închis de troiene. În lipsa unor perdele de protecţie pe marginea şoselei, echipajele de la deszăpezire nu au avut cum să intervină. Situaţia s-ar putea repeta.

Pe acest drum care se înzăpezeşte în fiecare an, la prima ninsoare, nu a fost plantat nici anul acesta nici măcar un puiet de copac. De altfel, conform Romsilva, nici în ultimii cincisprezece ani nu au fost făcute plantări în zona. Explicaţiile sună amuzant.

Gheorghe Luca, purtător de cuvânt Direcția Silvică Galați: ''Sunt prioritare autostrăzile şi drumurile europene. Sunt proiecte aprobate în ţară, se derulează, noi cu drumurile naţionale, mai aşteptăm."

Rău e şi în Buzău unde ar fi nevoie de perdele de protecţie pe 70 de kilometri.

Cornel Pitiș, director Romsilva Buzău: "Sperăm că în anul 2018 primii puieţi să fie plantaţi pe amplasamentele pe care sunt identificaţie viitoarele perdele forestiere."

În România, înfiinţarea perdelelor forestiere ar fi trebuit să începă în 1998, când a fost dată o ordonanţă de urgenţă. Actul normativ a fost modificat ulterior de mai multe ori, iar problema a revenit în discuţie la fiecare zăpadă.

Dragoș Pahonțu, director Romsilva România: "Faptul că legiuitorul n-a prevăzut modalităţi practice de expropriere a făcut că suprafeţele de perdele forestiere pentru căile de comunicații realizate efectiv să fie modeste. S-au realizat numai pe terenurile proprietate publică a statului.''

În Ungaria vecină lucrurile au intrat în normalitate de 10 ani. La intrarea în localitatea Bedo, perdeaua este formată din mai multe rânduri de copaci care protejează atât şoselele cât şi culturile agricole.

Nicolae Bocsan, șofer: "Aceste pîlcuri sînt foarte răspîndite, pentru că aicea şi agricultorii din zona ştiu ce importantă au pentru a proteja culturile lor ''

La noi cei care ar trebui să răspundă de siguranţă şoferilor sunt cei de la Ministerul Pădurilor. La şefia instituţiei au fost rând pe rând miniştri din toate partidele - însă niciunul nu a rezolvat problema.

Articol recomandat de sport.ro
Maya Jama a ”rupt” internetul cu ultima postare, după ce Ruben Dias s-a afișat cu noua iubită
Maya Jama a ”rupt” internetul cu ultima postare, după ce Ruben Dias s-a afișat cu noua iubită
Citește și...
Mai mulți bucureșteni, păcăliți de falși inspectori ISU

Infractorii români nu mai au nicio limită dacă pot să facă bani rapid. O demonstrează nişte indivizi care au profitat de faptul că pompierii verifică firmele dacă au autorizaţie de securitate la incendiu, aşa că s-au transformat şi ei în inspectori ISU.

Introducerea internetului la sate s-a transformat într-o uriaşă fraudă cu bani europeni

RO- NET, proiectul care urmăreşte informatizarea satelor româneşti rupte de lume, a intrat în atenţia DIICOT. Anchetă vizează unul dintre cele mai mari contracte ale statului cu bani europeni.

Doi recuperatori olandezi au căutat fără succes o bicicletă furată, în Bacău

Doi olandezi curajoşi au ajuns tocmai în Bacău, în căutarea unei biciclete furate din ţara lor.

Recomandări
Planul pentru cel mai negru scenariu la Cernavodă. Autoritățile vor să aducă apă cu cisterna dacă Dunărea scade la un metru

Guvernul anunță noi măsuri pe Dunăre prin care să asigure în viitor suficientă apă pentru răcirea reactoarelor centralei de la Cernavodă.

Reacția lui Nicuşor Dan la dezvăluirile despre șeful SPP Lucian Pahonțu: „Nu e în această situaţie”

Nicuşor Dan respinge acuzaţiile prezentate în mass-media despre Lucian Pahonţu, menţionând că şeful SPP nu a participat la reprimarea manifestanţilor în timpul Revoluţiei din 1989 sau ulterior.

Cel mai în vârstă monarh din Europa, Regele Harald al Norvegiei, a decedat la vârsta de 89 de ani

Regele Harald al V-lea al Norvegiei, care a plecat în exil în Statele Unite încă din copilărie, în timpul ocupației naziste a țării sale natale, a murit la vârsta de 89 de ani.