Drogurile s-au răspândit în pandemie. E risc sporit de infectare și complicații la consumatori

Dependenții sunt mai predispuși să ia boala arată cel mai recent raport european. Au imunitatea scăzută și alte afecțiuni grave, cum ar fi HIV sau hepatită. Iar la noi în țară, în starea de urgență, mulți minori au consumat droguri acasă, în familie.

96 de milioane de consumatori din Europa ar fi încercat droguri în 2020, arată raportul Comisiei. Sunt incluse date din toate ţările membre. Cea mai mare pondere, mai mult de jumătate, o reprezintă consumul de canabis, în continuă creştere, urmat de cocaină, amfetamine, heroină şi alte substanţe, cum ar fi etnobotanicele.

Acelaşi raport arată şi că o parte dintre dependenţi, în ţări precum Italia, Germania sau Franţa, ar fi ajuns în număr mare în secţiile de terapie intensivă, pe fondul unor comorbiditati accentuate de consumul de droguri. Şi la noi în ţară, printre cei trataţi pentru COVID în spitalele de boli infecţioase s-au aflat mulţi dependenţi de droguri.

Adrian Marinescu, specialist boli infecţioase: „70% dintre ei au hepatită, alţii au HIV, imunitatea este scăzută şi atunci vorbim despre persoane cu risc mult mai mare. În plus, e vorba de materialele şi ustensilele folosite, apoi faptul că fiind sub influenţă, numai ţin cont de distanţare, stau împreună".

Raportul european arata că folosirea seringilor şi a altor dispozitive de mai mulţi consumatori, a dus în multe ţări la răspândirea virusului.

Deşi vorbim de o perioadă de pandemie, cu multe restricţii de circulaţie, tranzitul şi distribuţia drogurilor nu au fost prea mult perturbate. A crescut consumul de droguri, pe anumite segmente, dar a sporit şi numărul capturilor de substanţe ilicite, depistate de poliţie. Mai grav este că a crescut consumul de droguri, acasă, în familie – copiii care îi văd pe părinţi şi pe fraţii mai mari.

A crescut consumul în rândul copiilor

Cătălin Baciu coordonează câteva centre pentru dependenţi şi ne spune că starea de urgenţă nu i-a oprit să îşi facă rost de droguri. Iar cele injectabile au fost folosite de copii din familii defavorizate. Nu au mai avut ocazia să consume droguri în zona şcolilor, pentru că au fost mai mult închise în acest an, dar ar fi consumat acasă.

Cătălin Baciu, coordonator centre de recuperare: „Avem copii de 10 ani, 12 ani, câteva fete de 15 ani, să ştii că un copil de 10 ani e deja dependent de heroină injectabilă după ce a văzut că fac ai lui acasă, şi faptul că trec pe heroină, mie asta îmi spune că şi aceasta heroină e deja mult mai accesibilă".

Specialiştii Agenţiei Naţionale Antidrog din România spun că unii dintre consumatorii internaţi cu COVID nu le spun medicilor că urmează şi un tratament pentru dependenţă.

Bogdan Gheorghe, medic la Agenţia Naţională Antidrog: „Ei sunt pe tratament cu metadonă, nu spun, şi tratamentul se întrerupe cât timp stau în spital".

În 2020, România se afla în primele 6 ţări în privinţa îmbolnăvirii cu HIV, din cauza consumului de droguri. Iar etnobotanicele, pe cât de nocive, pe atât de răspândite în România, ar fi devenit o problemă şi în alte ţări, cum ar fi Portugalia, Polonia sau Cehia. Comisia atrage atenţia şi asupra răspândirii cocainei. Europa a înregistrat confiscări record, de 181 de tone de cocaină, şi o dublare a capturilor de heroină, faţă de anii precedenţi.

Articol recomandat de sport.ro

Jutta Leerdam a luat o decizie radicală: ”Îmi urmez instinctele”