Dragnea vrea audierea lui Ponta. "Daca se vorbeste de foloase necuvenite pentru PSD, trebuie intrebat si presedintele"
Avocatul vicepremierului Liviu Dragnea a cerut ca in dosarul fraudarii referendumului din 2012 pentru demiterea presedintelui sa fie audiat si presedintele PSD.
"In opinia mea si a avocatului meu, si Victor Ponta, li ceilalti colegi pe care i-am solicitat pot aduce informatii importante pentru cauza. Daca se vorbeste de foloase necuvenite pentru PSD, trebuie intrebat si presedintele PSD", a declarat Dragnea.
Avocatul lui Liviu Dragnea, Marian Nazat, a cerut, joi, la instanta suprema audierea premierului Victor Ponta si a 18 coordonatori judeteni ai PSD care s-au ocupat de campania pentru referendumul din 2012 pentru demiterea fostului presedinte Traian Basescu.
Alegeri 2024
12:53
Candidații la alegerile prezidențiale 2024. În ce ordine apar pe buletinele de vot de duminică, 24 noiembrie
12:16
Cine intră în turul 2 al alegerilor prezidențiale. Cotele pe care le au candidații la casele de pariuri
12:08
Cine intră în turul 2. Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr
12:07
Cine intră în turul 2. Ce arată cel mai recent sondaj, publicat cu două zile înaintea alegerilor
Nu este prima oara cand aparatorul lui Liviu Dragnea cere audierea lui Victor Ponta in acest dosar, in care presedintele executiv al PSD este acuzat de fapte de coruptie.
Dupa cum spunea la instanta suprema in decembrie 2013, Nazat a cerut si procurorilor DNA audierea lui Ponta, dar solicitarea a fost respinsa. Totodata, potrivit lui Nazat, si Victor Ponta a cerut sa fie audiat de procurori si aceasta solicitare fiind respinsa. In acest context, avocatul cerea, in decembrie 2013, retrimiterea dosarului Referendumului la DNA.
Joi, Marian Nazat le-a spus magistratilor ICCJ ca declaratiile pe care le-ar da Ponta si cei 18 coordonatori judeteni ar fi lamuritoare pentru cauza si ar arata daca Liviu Dragnea a exercitat presiuni sau a facut solicitari de fraudare a votului la referendum.
Instanta suprema a ramas in pronuntare cu privire la solicitarea avocatului. Urmatorul termen in judecarea dosarului Referendumului a fost fixat pentru 19 februarie, data la care urmeaza sa fie audiati peste 20 de martori.
Instanta suprema a inregistrat in 7 octombrie 2013 dosarul "Frauda la referendum", in care au fost trimisi in judecata Liviu Dragnea si alte 74 de persoane, iar judecarea cauzei a inceput in 15 noiembrie.
Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost trimis in judecata pentru infractiunea de folosire a influentei sau autoritatii de catre o persoana care detine o functie de conducere intr-un partid, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, "cu ocazia organizarii si desfasurarii referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenta si autoritatea sa in partid in scopul obtinerii unor foloase nepatrimoniale de natura electorala, necuvenite, pentru alianta politica din care facea parte partidul reprezentat de inculpat, si anume indeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obtinute in alte conditii decat cele legale".
Anchetatorii sustin ca Dragnea a fost sustinut in fraudarea referendumului de 74 de presedinti si membri ai unor sectii de votare din localitati din judetele Teleorman, Vrancea, Gorj si Olt. Acestia au fost trimisi in judecata pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale si introducerea in urna a unui numar suplimentar de buletine de vot decat cele votate de alegatori, infractiuni comise sub forma autoratului, complicitatii sau a instigarii.
"Infractiunile retinute in sarcina persoanelor implicate in desfasurarea procesului de votare - presedinti si membri ai sectiilor de votare - au constat in principal in aceea ca ei si-au incalcat atributiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, inlesnind falsificarea listelor electorale (atat liste permanente cat si liste suplimentare), prin adaugarea de persoane care nu au facut cerere de vot cu urna mobila, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau in Romania la data referendumului, prin contrafacerea materiala a semnaturilor acestora si introducerea in urne a unui numar de voturi corespunzator semnaturilor falsificate. In acest fel, numarul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obtinute prin falsificarea semnaturilor", au scris procurorii in actul de sesizare a instantei.