Dosarul Revoluţiei s-ar putea întoarce la Parchetul Militar. Instanţa supremă exclude mai multe probe

Vineri era așteptată decizia Instanței Supreme de debut efectiv al procesului în care sunt inculpați printre alții, Ion Iliescu, fostul președinte al României, fostul viceprim-ministru, Gelu Voican Voiculescu, dar și fostul șef al Aviației Militare, Iosif Rusu. Asta în condițiile în care sunt deja luni bune de când procurorii militari au trimis în judecată acest dosar, însă decizia, una intermediară, nu îi satisface pe revoluționari, pentru că această decizie subliniază câteva lucruri critice la adresa dosarului și implicit a rechizitoriului despre care judecătorul de cameră preliminară al Instanței Supreme susține că este neregulat.

Pe de altă parte, critică în mod vădit și numeroase probe atașate dosarului, multe dintre ele fiind excluse în mod categoric, deoarece judecătorul face referire la multe declarații date, de pildă, de Ion Iliescu și Gelu Voican Voiculescu în fața comisiilor parlamentare, ori aceste declarații, spune judecătorul, nu puteau fi considerate probe juridice într-un dosar penal.

Așadar, după ce va motiva această decizie, prin care se statuează soarta acestor documente, procurorii militari practic au la dispoziție la cererea aceluiași judecător, nu mai puțin de cinci zile, ca să stabilească și să spună care este strategia de acum înainte.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis excluderea mai multor probe din dosarul Revoluţiei, în care fostul preşedinte Ion Iliescu şi fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu sunt acuzaţi de săvârşire a unor infracţiuni contra umanităţii.

Citește și

Coronavirus România, bilanț 9 octombrie. 3.186 de cazuri noi de îmbolnăvire

Trucul prin care s-a câștigat marele premiu de peste 9 milioane de euro la 6 din 49. Biletul a costat 4.413 lei

Astfel, ICCJ a admis mai multe cereri şi excepţii invocate în dosarul Revoluţiei atât de către părţi civile, cât şi de Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu, fiind excluse mai multe probe ca urmare a constatării neregularităţii rechizitoriului întocmit de procurorii militari, scrie Agerpres. 

În urma acestei decizii, Parchetul Militar are la dispoziţie cinci zile pentru a remedia neregularităţile din rechizitoriu şi pentru a comunica instanţei dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată a inculpaţilor ori solicită restituirea cauzei.

Judecătoarea Florentina Dragomir de la Instanţa supremă a constatat neregularitatea rechizitoriului în dosarul Revoluţiei, întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia Parchetelor Militare la data de 5 aprilie 2019, din perspectiva următoarelor aspecte:

* în ceea ce priveşte numărul total al volumelor de urmărire penală ce conţin probele relevate de parchet în susţinerea acuzaţiilor aduse inculpaţilor, atât sub aspectul laturii penale, cât şi al laturii civile şi care, cu respectarea dispoziţiilor legale în materia reunirii, compun dosarul nr. 11/P/2014;

* verificarea sub aspectul legalităţii şi temeiniciei a actului de sesizare de către procurorul ierarhic superior;

* descrierea faptelor reţinute prin actul de sesizare a instanţei în sarcina inculpaţilor Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu şi gl. (rtr.) Rus Iosif, indicarea şi analiza mijloacelor de probă, identificarea şi stabilirea identităţii persoanelor vătămate, părţilor civile ori succesorilor acestora prin raportare la acuzaţiile aduse fiecărui inculpat din cauză;

* nelegalitatea "depoziţiilor" persoanelor ascultate în faţa Comisiilor senatoriale şi care au dobândit calitatea de suspecţi/inculpaţi în cauză;

* nelegalitatea administrării unor depoziţii de martori/persoane vătămate, după redeschiderea urmării penale în cauză;

* nelegalitatea administrării mijloacelor de probă constând în Rapoartele întocmite de Comisia senatorială privind evenimentele din decembrie 1989, sinteza aspectelor ce rezultă din analizele efectuate de Parchetul Militar în perioada 1990-1994 în cauzele privind evenimentele din decembrie 1989, punctul de vedere preliminar al SRI privind evenimentele din decembrie 1989, documentarul privind Marele Stat Major din cadrul MApN, "Cartea revoluţiei române. Decembrie 1989" de Sergiu Nicolăescu, documentele de arhivă ale Statului Major General privind evenimentele din decembrie 1989 cu referire la acţiunile întreprinse de Direcţia de Cercetare a Armatei pentru perioada 17.12 - 31.12.1989, datate mai 1991.

De asemenea, magistratul a constatat că numărul volumelor de urmărire penală înaintate instanţei este de 2.995, iar parte din acestea conţin un număr mai mare de acte de urmărire penală decât cele menţionate de parchet.

Instanţa a dispus excluderea din materialul de urmărire penală a mai multor probe: actele intitulate "declaraţii" ce conţin relatările făcute de Gelu Voican Voiculescu şi Ion Iliescu în faţa Comisiei senatoriale; rapoartele întocmite de Comisia senatorială privind evenimentele din decembrie 1989 şi documentele ce au stat la baza întocmirii acestora; sinteza aspectelor ce rezultă din analizele efectuate de Parchetul Militar în perioada 1990-1994 în cauzele privind evenimentele din decembrie 1989; punctul de vedere preliminar al SRI privind evenimentele din decembrie 1989; documentarul privind Marele Stat Major din cadrul MApN; "Cartea revoluţiei române. Decembrie 1989" de Sergiu Nicolaescu; documentele de arhivă ale Statului Major General privind evenimentele din decembrie 1989 cu referire la acţiunile întreprinse de Direcţia de Cercetare a Armatei pentru perioada 17.12.-31.12.1989, datate mai 1991.

De asemenea, au fost excluse din materialul probator declaraţii date de zeci de persoane vătămate.

Decizia este trimisă Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia Parchetelor Militare, pentru ca, în termen de 5 zile de la comunicare, procurorul să procedeze la remedierea neregularităţilor actului de sesizare şi să comunice instanţei dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată a inculpaţilor ori solicită restituirea cauzei.

Hotărârea instanţei nu este definitivă şi poate fi contestată.

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Fostul jucător de la Real Madrid și-a tatuat numele copilului, apoi a aflat că nu el este tatăl