Dosarul privatizarilor strategice. Codrut Seres si Zsolt Nagy, condamnati la inchisoare cu executare
Fostii ministri Codrut Seres si Zsolt Nagy au fost condamnati marti, de Instanta Suprema, la 6 si, respectiv, 5 ani de inchisoare cu executare. Seres, a fost gasit vinovat chiar de tradare.
Judecatorii i-au pedepsit si pe ceilalti 8 suspecti din dosar.
Instanta suprema i-a condamnat, marti, pe Codrut Seres la sase ani de inchisoare cu executare si pe Zsolt Nagy la cinci ani de inchisoare cu executare, in dosarul privatizarilor strategice.
Fostul ministru al Economiei si Comertului Ioan Codrut Seres a primit cinci ani de inchisoare pentru aderare la un grup infractional si sase ani de inchisoare pentru tradare prin transmitere de secrete, potrivi deciziei instantei supreme.
Judecatorii au comasat pedepsele si au dispus ca Seres sa o execute pe cea mai grea, de sase ani de inchisoare.
Instanta l-a mai condamnat pe cetateanul ceh Michal Susak la patru ani si zece luni de inchisoare pentru initierea unui grup infractional transnational si la zece ani de inchisoare pentru complicitate la spionaj, urmand sa execute pedeapsa cea mai grea.
Mircea Calin Flore, senior director CSFB Europe Ltd. Londra, cetatean romano-englez, a primit o pedeapsa de patru ani si zece luni de inchisoare pentru initierea unui grup infractional transnational si noua ani si sase luni de inchisoare pentru complicitate la spionaj. Instanta a comasat pedepsele si a dispus ca Flore ca execute noua ani si sase luni de inchisoare.
Decizia instantei supreme nu este definitiva, putand fi contestata la Completul de cinci judecatori al Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
Procesul "privatizarilor strategice" a inceput in 20 aprilie 2007 doar cu acuzatii Stamen Stanchev, Mihai Dorinel Mucea si Mihai Radu Donciu. Stanchev, Mucea si Donciu au fost trimisi in judecata in 18 aprilie 2007, sub acuzatiile de constituire a unui grup infractional organizat cu caracter transnational si spionaj, aderare si sprijinire a unui grup infractional organizat cu caracter transnational si tradare prin transmitere de secrete.
In acelasi timp, s-a dispus judecarea separata a partii din dosar referitoare la Vadim Benyatov Don. Anterior emiterii actului de sesizare a instantei de judecata, prin ordonanta din 4 aprilie 2007 s-a dispus disjungerea cauzei privindu-i pe Seres si Nagy si formarea unui dosar separat, pentru care a fost sesizata comisia competenta sa acorde avizul pentru cercetarea celor doi ministri.
Vadim Benyatov Don a fost trimis in judecata in 13 septembrie 2007 de catre procurorii DIICOT, fiind acuzat ca ar fi luat masuri in vederea obtinerii de informatii secrete din domeniul energetic, al economiei nationale a Romaniei, informatii care ar fi fost de natura sa pericliteze securitatea statului.
Potrivit anchetatorilor, Benyatov ar fi facut parte din grupul infractional cu caracter transnational si spionaj economic, alaturi de consultantul international Stamen Stanchev si de fostii functionari ministeriali Dorinel Mihai Mucea si Mihai Radu Donciu. Procurorii considera ca Benyatov ar fi valorificat informatiile obtinute de la ceilalti membri ai grupului infractional organizat, utilizandu-le atat cu prilejul intalnirilor oficiale in procesele de negociere, cat si in cadru extra-oficial cu Dorinel Mucea, Radu Donciu, precum si cu fostii ministri Zsolt Nagy si Codrut Seres. Potrivit probelor din dosar, Vadim Benyatov ar fi initiat si constituit un grup infractional organizat extern (organizatie) format din Stamen Stanchev si la care au aderat si Susak Michal si Mustafa Oral.
Potrivit procurorilor, grupul - concentrat pe obtinerea de date si informatii secrete referitoare la privatizarea unor societati strategice romanesti din domeniu energetic si de comunicatii - ar fi fost sprijinit de Mucea si Donciu. In 30 martie 2009, procurorii DIICOT i-au trimis in judecata si pe Ioan Codrut Seres, fost ministru al Economiei si Comertului, Zsolt Nagy, fost ministru al Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, Gabor Kerekes, Mircea Calin Flore, senior director CSFB Europe Ltd. Londra, cetatean romano-englez, Michal Susak, cetatean ceh si Mustafa Oral, cetatean turc. Procesul acestora incepe in 11 mai 2009, la instanta suprema.
Potrivit procurorilor DIICOT, in perioada 30 mai 2005 - 21 noiembrie 2006, acestia au constituit sau aderat la un grup infractional organizat cu caracter transnational, din care au facut parte si Vadim Benyatov, Stamen Stanchev, Dorinel Mihai Mucea si Mihai Radu Donciu, in scopul comiterii unor infractiuni grave, pentru a obtine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.
Codrut Seres este acuzat si de tradare prin transmiterea de secrete, iar pentru Michal Susak si Mircea Calin Flore s-a retinut si comiterea infractiunii de complicitate la spionaj. Concret, in sarcina celor sase inculpati s-au retinut comiterea de activitati ilicite cu caracter penal derulate in legatura cu privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud, vanzarea unui pachet de 8% din actiunile Petrom, procese de privatizare/restructurare a S.C. Romaero S.A. Bucuresti si S.C. Avioane S.A. Craiova, aflate in portofoliul MEC - OPSPI, consultanta in vederea privatizarii S.N. Radiocomunicatii, adjudecarea licitatiei pentru asigurarea consultantei in vederea restructurarii si privatizarii C.N. Posta Romana din portofoliul MCTI, selectarea prin licitatie a consultantului international pentru listarea la bursa a pachetului de 46% din actiunile detinute de statul roman la S.C. Romtelecom S.A. din portofoliul MCTI.
Ulterior, dosarele au fost comasate, cei zece inculpati fiind judecati in acelasi dosar, de catre magistratii Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
La inceputul lunii decembrie 2006, Codrut Seres si-a dat demisia din functia de ministrul. El fusese interceptat de Serviciul Roman de Informatii (SRI) in 2005, monitorizarile relevand raporturile directe dintre acesta si Stamen Stanchev, precum si aranjamentele de culise privind privatizarile unor firme din domeniul energetic, inclusiv promovarea proiectului de hotarare de Guvern privind vanzarea pachetului de opt la suta din actiunile Petrom.
