DNA va cere un nou mandat de arestare pentru Sebastian Ghita. Mita uriasa pe care ar fi luat-o pentru contracte cu statul
DNA va cere un nou mandat de arestare in lipsa pe numele lui Sebastian Ghita Procurorii DNA Ploiesti vor propune Tribunalului Prahova emiterea unui nou mandat de arestare in lipsa pe numele lui Sebastian Ghita, disparut din decembrie si dat in urmarire.
Propunerea va fi facuta in cel mai nou dosar in care fostul deputat este acuzat de patru infractiuni de trafic de influenta, trei infractiuni de spalare a banilor si de constituire de grup infractional organizat.
In acest nou dosar, Ghita este acuzat ca a cerut bani unor firme IT pentru contracte ale caror beneficiari sunt Ministerul Economiei, Ministerul Mediului, Transelectrica, CNAS, Agentia Nationala de Cadastru, Consiliile Judetene Tulcea si Brasov, dar si Spitalul Judetean Ploiesti.
Procurorii DNA Ploiesti vor sesiza Tribunalul Prahova cu propunere de luare a masurii arestarii preventive in lipsa pe numele lui Sebastian Ghita, in cel mai nou dosar in care acesta este inculpat pentru fapte de coruptie alaturi de administratorul Asesoft International si de directorul Teamnet International, informeaza DNA intr-un comunicat dat publicitatii luni seara.
In acest dosar Ghita este cercetat pentru patru infractiuni de trafic de influenta, trei infractiuni de spalare a banilor si de constituire de grup infractional organizat.
Alaturi de Sebastian Ghita sunt inculpati in aceasi cauza directorul general al SC Teamnet International SA, Bogdan Padiu, si administratorul Asesoft International, Cristian Anastasescu, care este si cumnatul lui Sebastian Ghita. Cei doi, care sunt acuzati de infractiuni de complicitate la trafic de influenta si spalare a banilor, ambele in forma continuata si constituire a unui grup infractional organizat, au fost retinuti, luni seara, de catre procurorii DNA, urmand a fi prezentati, marti, instantei de judecata cu propunere de arestare preventiva pentru 29 de zile.
In al cincilea dosar deschis de DNA pe numele lui Sebastian Ghita procurorii suspecteaza ca fostul deputat, care pana in anul 2012, cand a fost ales in Parlament, a fost reprezentant al S.C. Teamnet International S.R.L. si S.C. Asesoft International S.A. a pretins si primit de la reprezentantii celor doua societati sume de bani, pentru a determina factorii decizionali ai unor institutii si autoritati publice sa le atribuie contracte de prestare de servicii IT si/sau sa faciliteze derularea in bune conditii firmelor ai caror reprezentanti fusesera contactati, anterior, de catre Ghita. Este vorba, potrivit DNA, despre contracte de achizitie de programe informatice finantate din fonduri publice, dar si din fonduri europene, incheiate intre anii 2007 si 2015 de catre mai multe societati comerciale cu profil de activitate in domeniul IT si de asocierea dintre acestea si societatile comerciale S.C. Teamnet International S.R.L. si S.C. Asesoft International S.A.
”Pentru crearea unei aparente de legalitate in ceea ce priveste acordarea acestor sume de bani pretinse, Ghita Sebastian Aurelian a indicat ca modalitate de transfer al sumelor de bani de care era interesat simularea unor operatiuni comerciale prin incheierea unor contracte comerciale de catre aceste societati in calitate de beneficiar, cu societati comerciale controlate de el, apartinand grupului Asesoft / Teamnet, in calitate de furnizor. Obiectul contractelor consta in prestarea de servicii IT fictive. Lucrarile inserate in facturile emise de societatile comerciale din grupul Asesoft / Teamnet au fost executate in realitate cu propriile resurse materiale si umane chiar de catre beneficiarii lucrarilor, iar documentele justificative atasate acestora au atestat operatiuni care nu s-au derulat in realitate”, se arata in comunicatul dat publicitatii de DNA.
Procurorii sustin ca, in baza circuitului comercial nereal astfel creat, respectivele societati comerciale au virat catre societatile comerciale din grupul Asesoft / Teamnet contravaloarea asa-ziselor lucrari prestate de acestea din urma, sumele fiind reintroduse in circuitul fiscal – economic.
”Acesti bani reprezinta contravaloarea influentei promise si exercitate de inculpatul Ghita Sebastian Aurelian asupra unor factori decizionali din mediul guvernamental sau institutiile subordonate. In aceasta modalitate, Ghita Sebastian Aurelian a primit, in perioada 2007 – 2014, pentru contractele atribuite societatilor comerciale respective, sume de bani cuprinse intre 3 milioane euro si 10 milioane euro”, mentioneaza DNA.
Astfel, procurorii sustin ca in perioada 2007 - 2008, Sebastian Ghita a pretins de la reprezentantii unei firme si a primit de la acestia, in mod indirect, suma de 4.118.388 lei, prin simularea unor relatii comerciale intre societatea respectiva si S.C. Teamnet International S.R.L., constand in achizitionarea fictiva de servicii IT. In schimbul acestei sume de bani, Ghita a promis ca isi va exercita influenta asupra factorilor decizionali din cadrul Ministerului Economiei si Comertului, respectiv din cadrul S.C. Transelectrica S.A., in vederea atribuirii si derularii in bune conditii, mai exact fara impedimente la efectuarea platilor, a sapte contracte incheiate de catre societatea respectiva cu Ministrul Economiei si Transelectrica. Valoarea totala a celor sapte contracte incheiate cu societatea respectiva a fost de 14.511.883 euro, mentioneaza DNA.
Totodata, procurorii spun ca, in perioada 2013 - 2014, Sebastian Ghita a pretins de la reprezentantii aceleiasi societati comerciale si a primit de la acestia, in mod indirect, suma de 5.957.651 lei, prin simularea unor relatii comerciale intre societatea respectiva si doua societati comerciale, intre care si S.C. Asesoft Technologies S.R.L., constand in achizitionarea fictiva de servicii IT.
”In schimbul acestei sume de bani, inculpatul Ghita Sebastian Aurelian a promis ca isi va exercita influenta asupra factorilor decizionali din cadrul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, in vederea atribuirii contractului finantat din fonduri publice avand ca obiect implementarea sistemului informatic integrat Sistemul National «Dosarul Electronic de Sanatate» (DES)”, mentioneaza sursa citata.
DNA sustine de asemenea ca, in perioada 2007 - 2014, Sebastian Ghita a pretins de la reprezentantii unei alte societati comerciale, si a primit in mod indirect, suma de 22.872.321 lei, prin simularea unor relatii comerciale intre societatea respectiva si alte patru societati, intre care S.C. Asesoft International S.A., S.C. Teamnet International S.A., constand in achizitionarea fictiva de servicii IT.
”In schimbul acestei sume de bani, inculpatul Ghita Sebastian Aurelian a promis ca isi va exercita influenta asupra factorilor decizionali si functionarilor publici din cadrul Ministerului Economiei si Comertului, C.N.A.S., Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara, Spitalului Judetean de Urgenta Ploiesti, Consiliului Judetean Tulcea, Consiliului Judetean Brasov, in vederea atribuirii si derularii in bune conditii (fara impedimente la acordarea platilor) a contractelor finantate din fonduri publice incheiate cu societatea respectiva.
Concret, inculpatul Ghita Sebastian Aurelian a promis ca va interveni pe langa membri ai guvernului si pe langa functionari publici cu functii decizionale, atat in vederea atribuirii si derularii in bune conditii a contractelor finantate din fonduri publice, cat si in vederea deblocarii unor plati pentru contracte deja existente, incheierea unor contracte si acte aditionale, dar si pentru alocarea unor fonduri banesti pentru viitoare contracte in domeniul IT”, mentioneaza anchetatorii.
Fostul deputat Sebastian Ghita este acuzat si ca in perioada 2013 - 2014, dupa ce a obtinut mandatul de parlamentar, a pretins de la reprezentantii a doua societati comerciale si a primit de la acestia, in mod indirect, suma de 22.516.573 lei, prin folosirea unor proceduri de subcontractare si simularea unor relatii comerciale intre una dintre cele doua societati si S.C. Teamnet International S.A.
”In schimbul acestei sume de bani, inculpatul Ghita Sebastian Aurelian a promis ca isi va exercita influenta asupra factorilor decizionali din cadrul Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice, in vederea atribuirii contractului in valoare de 166.782.737 lei, incheiat in anul 2014 intre Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice – Autoritatea de Management pentru Programul Operational Sectorial «Mediu» si asocierea formata din cinci societati comerciale. In urma primirii banilor, disimulati sub forma unor operatiuni fictive derulate de S.C. Teamnet International S.A. cu alte societati IT, o suma de 24.620.988 lei a fost folosita de prima societate mentionata pentru cresterea artificiala a cifrei de afaceri, in scopul determinarii reprezentantilor Bancii Mondiale sa achizitioneze actiuni la aceasta societate si sa-i acorde un credit in valoare de 10 milioane euro”, spune DNA.
Procurorii anticoruptie mai arata ca, in perioada 2007 – 2014, Sebastian Ghita impreuna Bogdan Padiu si Cristian Anastasescu au disimulat adevarata natura a provenientei sumelor de bani mentionate anterior, prin inregistrarea, in evidentele contabile, a unor operatiuni comerciale fictive, avand ca obiect pretinse prestari de servicii IT, de catre S.C. Teamnet International S.A., S.C. Asesoft International S.A. si alte firme apartinand aceluiasi grup, cunoscand ca banii provin din savarsirea infractiunilor de trafic de influenta.
”Totodata, incepand cu anul 2010, inculpatul Ghita Sebastian Aurelian, impreuna cu inculpatii Padiu Bogdan si Anastasescu Cristian au initiat si constituit un grup infractional organizat care a continuat sa isi desfasoare activitatea pana in anul 2014. Grupul infractional a fost initiat si condus de catre inculpatul Ghita Sebastian Aurelian, iar ceilalti doi au avut atributii bine definite si repartizate pe membri in cadrul grupului, scopul fiind acela de a obtine foloase materiale din savarsirea unor infractiuni de trafic de influenta si spalare de bani”, precizeaza documentul citat.
Procurorii sustin ca Ghita a fost cel care a initiat constituirea grupului infractional organizat si ulterior a avut rolul de a pretinde sume de bani reprezentantilor unor firme IT, in scopul facilitarii obtinerii de contracte finantate din fonduri publice si derularii in bune conditii a acestora, in timp ce Badiu si Anastasecu ”aveau rolul sa asigure primirea sumelor de bani pretinse de inculpatul Ghita Sebastian Aurelian si sa le introduca intr-un circuit financiar, dandu-le o aparenta de legalitate, prin dispunerea si/sau semnarea unor documente justificative fictive”.
Cristian Anastasescu, cumnatul lui Sebastian Ghita, si Bogdan Padiu, directorul Grupului Teamnet, au fost retinuti pentru 24 de ore, luni, dupa aproape opt ore de audieri la sediul DNA Ploiesti. Teamnet International, firma detinuta de Sebastian Ghita pana in 2012, se numara printre companiile cu cele mai mari sume incasate pentru contractele incheiate cu institutiile publice pentru produse software, in perioada 1 ianuarie 2011 - 31 iulie 2016, potrivit unui raport publicat la inceputul lunii decembrie de Corpul de control al premierului Dacian Ciolos.
Printre institutiile publice care au contracte cu Teamnet se numara Unitatea Militara 02499 Bucuresti (Agentia pentru Sisteme si Servicii Informatice Militare), aflata in subordinea Ministerului Apararii, valoarea acestuia fiind de 11,75 milioane lei (2,6 milioane euro), Banca Nationala a Romaniei (BNR), dar si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS), cu un contract de 8,95 milioane lei (1,98 milioane euro), cu TVA, pentru mentenanta Platformei Informatice a Asigurarile de Sanatate (PIAS).
In 18 ianuarie, procurorul sef al DNA, Laura Codruta Kovesi, a declarat, la Europa FM, ca Sebastian Ghita este cercetat in mai multe dosare, unele dintre ele inca nepublice, deschise inclusiv in urma unor sesizari ale SRI. Numele lui Anastasescu apare in mai multe dosare in care este urmarit penal sau inculpat Sebastian Ghita, el fiind suspectat ca ar avea cunostinte despre afaceri ale fostului deputat si ca unele dintre firmele controlate de acesta ar fi inregistrate pe numele lui Anastasescu. De fiecare data cand a fost chemat la DNA Ploiesti, Anastasescu a fost citat si a venit singur, aceasta fiind pentru prima data cand a fost adus cu mandat.
Sebastian Ghita a fost trimis in judecata in doua dosare penale, cel in care mai sunt acuzati fosti sefi din Politie si Parchet din Prahova si un altul in care este judecat alaturi de fostul primar al Ploiestiului Iulian Badescu. De asemenea, Sebastian Ghita mai este urmarit penal si in alte doua dosare de coruptie, respectiv cel privind vizita fostului premier britanic Tony Blair in Romania in 2012 si cel in care cumnatul fostului premier Ponta Iulian Hertanu este acuzat de fraude cu fonduri europene si alte infractiuni, in acesta din urma fiind cercetati si fostul sef al CJ Prahova Mircea Cosma, precum si fiul acestuia Vlad Cosma. In 10 ianuarie, instanta suprema a decis definitiv emiterea unui mandat de arestare preventiva in lipsa pe numele lui Sebastian Ghita, in dosarul in care este judecat pentru fapte de coruptie, alaturi de fosti sefi de Parchet si Politie din Prahova.
Tot in 10 ianuarie, un alt complet de la instanta suprema a emis un mandat european de arestare pe numele lui Sebastian Ghita, omul de afaceri fiind dat si in urmarire internationala, prin Interpol. Ghita a disparut in 21 decembrie 2016 si a fost initial dat in urmarire nationala dupa ce a incalat termenii controlului judiciar in dosarul in care este judecat pentru fapte de coruptie. De la disparitia sa, Romania TV, post de televiziune controlat de Sebastian Ghita, a difuzat mai multe inregistrari in care fostul deputat face acuzatii grave la adresa procurorului sef al DNA Laura Codruta.
Sursa: News.ro
Etichete: ministri, mita, coruptie, sebastian ghita, teamnet,
Dată publicare:
27-02-2017 13:21
 (11).webp)
