Statistici de speriat. Ce arată cel mai recent raport privind analfabetismul funcțional din România
89% dintre elevii români nu dobândesc, la nivel optim, în primii 9 ani de școală, abilități de bază cum sunt scrisul, cititul, și înțelegerea textelor la prima vedere.
Cel mai recent raport privind analfabetismul funcțional este, așadar, un nou semnal de alarmă, privind calitatea educației din școlile noastre. Aceste probleme îi condamnă pe viitorii adulți la un viitor sub potențialul real, cu slujbe prost plătite, frustrări și sănătate șubredă.
Copiii de clasa a II-a ar trebui să știe că toamna frunzele cad pentru că e frig, să înțeleagă mesajul unui afiș sau la ce folosesc semnele de circulație. Nu vorbim strict de ce învață la școală, ci de cum își folosesc cunoștințele în viața curentă. Totuși, plecăm de la scris și citit, ca să funcționăm mai departe. Raportul analizează răspunsurile a 15.000 de participanți.
47% din copiii evaluați sunt minim funcționali. Altfel spus abia se descurca la scris, citit și întelegerea unui text, și doar 11 la sută sunt funcționali. Iar în general fetele au rezultate mai bune.
Pentru copiii care au pierdut pasul, față de achizițiile normale ale vârstei, se derulează lecții de sprijin în numai în 1.400 de școli, însă în mediul rural abandonează școala aproape un sfert. Între timp, Ministrul Educației susține că a dat prioritate părții materiale, ca să țină copiii la școală. Însă, nici aceste măsuri nu sunt implementate cum trebuie.
Prof. Ligi Deca, Mnisitrul Educației: „Măsurile de sprijin, masă sănătoasă, asigurarea navetei pentru accesul la școală, vorbim despre burse, tot ce înseamnă programe pentru rechizite, achiziție de cărți. Ceea ce se poate face ușor și nu costă e ca la fiecare disciplinele să existe o porțiune de oră în care textul să fie citit și elevii să comenteze”.
Ce solicită specialiștii în educație
Specialiștii în educație cer însă un cadru formal și obligatoriu ca să fie eliminate, de exemplu, de comentariile la limba română, încă dictate elevilor de mulți profesori. Și inclusiv lectura obligatorie în programă ar trebui revizuită pentru a fi mai atrăgătoare pentru copii.
Prof. Claudia Ionescu, mentor infinit EDU: „I-aș duce la formare. Implicarea copiilor este minimă. Profesorul trebuie să muncească mult înainte de oră. E o problemă că la noi învățământul e expozitiv. Copiii să adreseze întrebările și să răspundă la ele”.
Pentru a depăși faptul că 89% dintre elevii români între 6 și 14 ani nu înțeleg ușor și nu pot comenta liber un text, exemplul de acasă e crucial. Când părintele citește, probabil va citi și copilul. Dacă școlarii îi văd pe adulții din jur relaxându-se doar cu telefonul și tableta în mână, nu vor accepta de bunăvoie lectura.
Pe cont propriu, sunt unități școlare care cheamă părinții ca parteneri. Într-o grădiniță, la începutul modulelor fiecare își alege o zi în care vine și citește o poveste.
Prof. Ileana Ionescu, lector în educație: „Se numește 'și tati citește', pentru că de obicei copiii văd acasă mămicile citind. Eu sunt într-o grădiniță care are titlul de grădi-bibliotecă. Am reușit să dotăm grădinița și să avem cam 500 de titluri”.
În plus, sunt disponibile instrumente online gratuite, care-i ghidează pe părinți și pe dascăli să recupereze neajunsurile. Unul este alfabetar.ro.
