DNA aniversează 20 de ani de anticorupție. Iohannis: Avem nevoie de o legislație care să garanteze independența justiției

×
Codul embed a fost copiat

Direcția Națională Anticorupție aniversează astăzi împlinirea a 20 de ani de activitate la Cercul Militar Național din București.   

La eveniment au participat președintele Klaus Iohannis, reprezentanți ai unor instituții publice din România și din străinătate, precum și ai autorităților specializate în combaterea corupției din alte state.

Evenimentul a fost transmis LIVE pe PRO TV News.

În discursul său, șeful statului a afirmat că, de când s-a înființat și până astăzi, Direcţia Naţională Anticorupţie a făcut progrese mari, ajungând un model la nivel european, furnizor de expertiză şi bune practici în lupta împotriva corupţiei.

De asemenea, președintele a subliniat faptul că, pentru ca munca procurorilor anticorupțiem să fie eficientă, este nevoie de o legislație clară, coerentă, care să garanteze independența justiției și să creeze mecanismele necesare pentru buna funcționare a parchetelor.

Citește și
DNA
Șeful DNA: Legea care îi scapă de închisoare pe evazioniști ”va stimula infracționalitatea”
Momentul în care judecătoarea Ancuţa Popoviciu îl strigă pe Sebastian, ucis la 2 Mai de Vlad Pascu: „A decedat o victimă? Vă rog să nu vorbiți” | AUDIO

Iohannis a precizat că, inclusiv în Parlament, reforma legilor justiției trebuie realiztă în acord cu cerințele europene.

”Mai mult, reforma legilor justiției trebuie să fie finalizată în acord cu recomandările organismelor europene. Coincidența face ca acest moment aniversar al DNA să aibă loc în perioada în care Parlamentul dezbate proiectele legilor justiției, propuse de Guvern în luna august, după un proces complex de elaborare a acestora, bazat pe consultări publice, cu sistemul judiciar și cu Comisia Europeană. Rezultatul dezbaterilor parlamentare trebuie să răspundă dezideratelor pe care le-am menționat” - a spus președintele României.

Discursul președintelui Klaus Iohannis la aniversarea DNA:

 

 

”Vă mulțumesc pentru invitația de a participa la acest moment aniversar, pentru marcarea a douăzeci de ani de la înființarea Parchetului Național Anticorupție, devenit ulterior Direcția Națională Anticorupție!

 

În urmă cu două decenii, ferm angajată pe drumul european, țara noastră a decis înființarea unei structuri specializate în combaterea faptelor de corupție, în special a corupției la nivel înalt.

Pentru un stat aflat în plină tranziție, acest demers a fost unul de importanță capitală din perspectiva reformelor structurale care au avut loc la nivelul administrației centrale și locale.

În Uniunea Europeană, eforturile de control și de combatere a corupției au reprezentat și reprezintă, în realitate, moduri de construcție a statelor moderne și de consolidare a democrațiilor, bazate pe valorile statului de drept, în care legea protejează binele comun, cetățenii și drepturile acestora. În urmă cu două decenii, percepția publică în țara noastră era că societatea românească se confrunta cu fenomenul corupției la toate nivelurile sale și că nu existau mijloace eficiente pentru a lupta cu acest flagel.

Dacă obiceiurile bune au nevoie de legi ca să dăinuie, și legile, pentru a fi respectate, au nevoie de asumarea unor principii morale la un nivel profund al societății.

Înființarea Parchetului Național Anticorupție, ca o structură puternică în ofensiva împotriva corupției, a reprezentat un prim semnal al asumării luptei împotriva corupției de către România la cel mai înalt nivel și pe termen lung. În toți acești ani, țara noastră s-a schimbat radical, prin dezvoltarea capacității sale instituționale, prin creșterea nivelului de transparență și integritate în sectorul public și prin transformarea economică și democratică pe care a cunoscut-o. S-au schimbat și mentalitățile, iar societatea românească nu mai tolerează lipsa de corectitudine în viața publică.

Cu începuturi inerent timide și marcate de clarificări ale statutului, dificultăți organizatorice sau uneori legate chiar de lipsa voinței politice de a asigura funcționarea acestei instituții, Direcția Națională Anticorupție a făcut progrese mari, ajungând un model la nivel european, furnizor de expertiză și bune practici în lupta împotriva corupției.

Parcursul DNA nu a fost, însă, lipsit de obstacole, regrese sau chiar eșecuri punctuale. Ele trebuie să fie evaluate onest, obiectiv, pentru că numai așa se poate învăța din lecțiile trecutului, păstrând mereu în minte obiectivul unei constante îmbunătățiri a activității, în slujba societății și a binelui comun.

O societate în care corupția este combătută riguros, care are mecanisme de control și echilibru, în care responsabilitatea decidenților față de cetățeni este una reală sau în care sentimentul că nimeni nu e mai presus de lege este unul generalizat reprezintă o societate puternică și stabilă.

Lupta împotriva corupției este sinonimă cu lupta pentru societatea mai bună pe care ne-o dorim. Ea nu trebuie să fie apanajul exclusiv al unei instituții, ci un angajament comun al tuturor factorilor decizionali.

În acest efort comun, acțiunea instituției dumneavoastră este una crucială pentru modernizarea statului și pentru prevenirea și înlăturarea conduitelor care riscă să îi încetinească sau chiar să îi blocheze dezvoltarea.

Prin rezultatele sale, prin efortul susținut al procurorilor și al întregului personal din cadrul DNA, instituția a ajuns un reper în regiune și în Europa. Rapoartele Mecanismului de Cooperare și Verificare au evidențiat de fiecare dată progresul gradual realizat în domeniu, dar și neajunsurile sau obiectivele a căror îndeplinire stagna.

Sunt convins că fără contribuția decisivă a Direcției Naționale Anticorupție în combaterea corupției la nivel înalt și a corupției sistemice, societatea românească ar fi arătat cu totul altfel astăzi. România este acum un pol de stabilitate în regiune și un partener strategic pentru partenerii noștri din cadrul NATO și din Uniunea Europeană.

Doamnelor și domnilor,

Cu fiecare pas realizat în combaterea corupției la toate nivelurile, suntem mai aproape de încheierea MCV, de aderarea la spațiul Schengen și la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

O societate în care corupția este sancționată le dă cetățenilor încredere în stat și le transmite investitorilor și partenerilor externi că există predictibilitate și stabilitate.

În ultimii ani, provocările nu au fost deloc puține, dimpotrivă. Pandemia de COVID-19 a scos în evidență noi riscuri în lupta anticorupție, legate de achizițiile publice, de alocarea și gestionarea fondurilor necesare depășirii crizei sanitare, de integritatea în sistemul medical.

Restrângerea competențelor DNA prin preluarea unor atribuții de către Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție, legislația lipsită de predictibilitate, absența unui dialog real în interiorul sistemului judiciar sau decizii ale instanței constituționale cu impact asupra dosarelor instrumentate sunt doar câteva aspecte care au influențat activitatea și rezultatele instituției.

Pentru ca munca dumneavoastră să aibă ecoul așteptat de societate, este nevoie de o legislație clară, coerentă, care să garanteze independența justiției și să creeze mecanismele necesare pentru buna funcționare a parchetelor. Mai mult, reforma legilor justiției trebuie să fie finalizată în acord cu recomandările organismelor europene.

Coincidența face ca acest moment aniversar al DNA să aibă loc în perioada în care Parlamentul dezbate proiectele legilor justiției, propuse de Guvern în luna august, după un proces complex de elaborare a acestora, bazat pe consultări publice, cu sistemul judiciar și cu Comisia Europeană.

Rezultatul dezbaterilor parlamentare trebuie să răspundă dezideratelor pe care le-am menționat. Totodată, este nevoie de resurse umane suficiente, calificate și de alocări bugetare care să permită desfășurarea activității în condiții optime, acestea constituind inclusiv obiective asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Lupta împotriva corupției a fost și rămâne un obiectiv al mandatelor mele de Președinte al României. În această perioadă complicată, avem nevoie mai mult ca oricând de un stat funcțional, în care autoritățile colaborează în spiritul loialității constituționale, de politicieni și funcționari publici onești, de o cultură solidă a integrității, inclusiv în mediul privat, și de promovarea valorilor europene.

Doamnelor și domnilor,

Vă revine responsabilitatea de a continua combaterea corupției cu profesionalism și perseverență, într-un respect deplin pentru drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor.

Felicitări tuturor profesioniștilor care, prin munca lor și prin dedicare, au adus rezultate notabile! Vă doresc reușite în continuare, pe măsura așteptărilor întregii societăți!”

 

 

 

 

 

 

 

Articol recomandat de sport.ro
Sportivul care și-a ucis iubita, prima apariție după ce a fost eliberat! Cum arată Oscar Pistorius după 9 ani de închisoare
Sportivul care și-a ucis iubita, prima apariție după ce a fost eliberat! Cum arată Oscar Pistorius după 9 ani de închisoare
Citește și...
Instanța a anulat o amendă primită de Iohannis de la CNCD pentru expresia ”niște penali”
Instanța a anulat o amendă primită de Iohannis de la CNCD pentru expresia ”niște penali”

Curtea de Apel Bucureşti a anulat amenda de 2.000 de lei primită de preşedintele Klaus Iohannis de la CNCD pentru o declaraţie din anul 2018 în care şeful statului spunea că "nişte penali" fac o încercare "disperată" şi "jalnică" să discrediteze DNA.

Șeful DNA: Legea care îi scapă de închisoare pe evazioniști ”va stimula infracționalitatea”
Șeful DNA: Legea care îi scapă de închisoare pe evazioniști ”va stimula infracționalitatea”

Legea PSD prin care evazioniștii scapă de închisoare dacă prejudiciul este până la 100.000 de euro și îl achită integral stimulează infracționalitatea, este de părere procurorul-șef al DNA, Crin Bologa.

Klaus Iohannis cere CCR să-și revizuiască decizia în privința lui Kovesi, după decizia CEDO
Klaus Iohannis cere CCR să-și revizuiască decizia în privința lui Kovesi, după decizia CEDO

Preşedintele Klaus Iohannis a avut o reacție foarte critică, marți, la adresa Curții Constituționale, după condamnarea României la CEDO în cazul revocării Codruței Kovesi din funcția de procuror-șef al DNA.

USR: Într-o Românie normală, procurorii-şefi nu pot fi numiţi fără avizul CSM
USR: Într-o Românie normală, procurorii-şefi nu pot fi numiţi fără avizul CSM

Uniunea Salvaţi România susţine că preşedintele Klaus Iohannis şi ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, au încălcat recomandările MCV, care cer respectarea avizelor negative ale CSM cu privire la numirea procurorilor-şefi.

Recomandări
Cum a întâmpinat-o Ion Iliescu pe prima procuroare care cercetează Mineriada din 1990. Riscă închisoare pe viață
Cum a întâmpinat-o Ion Iliescu pe prima procuroare care cercetează Mineriada din 1990. Riscă închisoare pe viață

Fostul președinte Ion Iliescu este oficial suspect în dosarul Mineriadei din 13-15 iunie '90 pentru infracțiuni contra umanității.  

Ciolacu, despre surparea din Slănic: „Ce vreți să fac? Să știu unde s-au făcut drumurile peste mine?”. Reacția Salrom
Ciolacu, despre surparea din Slănic: „Ce vreți să fac? Să știu unde s-au făcut drumurile peste mine?”. Reacția Salrom

La Slănic, în Prahova, craterul din centrul orașului s-a adâncit cu 20 de centimetri și nimeni nu poate spune dacă surparea se va opri.

Piața imobiliară începe să își revină, dar vânzătorii nu mai negociază atât de mult. Unii caută și un an locuința perfectă
Piața imobiliară începe să își revină, dar vânzătorii nu mai negociază atât de mult. Unii caută și un an locuința perfectă

După o perioadă în care mulți au amânat achizițiile mari cum ar fi cumpărarea unei locuințe noi, cererea pe piața imobiliară începe să își revină.