Dintre cei peste 30.000 de români vindecaţi de Covid-19, nici 300 nu au donat plasmă

×
Publicitate

Pacienții români vindecați de coronavirus ar putea primi bani dacă acceptă să doneze plasmă, un produs bogat în anticorpi, extras din sânge și folosit în tratarea bolnavilor activi.

Este declarația ministrului Sănătății, dezamăgit că oamenii care s-au însănătoșit nu fac acest gest voluntar.

Între timp, primăria capitalei a aprobat un proiect prin care donatorii de plasmă vor fi răsplătiți cu o mie de euro, sub formă de tichete de masă.

După 5 luni de pandemie, România numără aproape 32 de mii de pacienți vindecați. Și totuși, mai puțin de 300 au oferit altor 900 de semeni, care s-au îmbolnăvit după ei, o șansă în plus să-și revină.

În sângele celor vindecați există anticorpi care pot ajunge la pacientul activ cu covid printr-o simplă perfuzie.

Dr. Virgil Musta, Spitalul de Boli Infecțioase Timișoara: „Noi am avut rezultate bune prin această terapie, doar că, din păcate, nu există suficientă plasmă pentru pacienții care ar avea nevoie. De aceea și fac un apel prin intermediul dvs, cei care au avut boala să meargă în centrele de sânge.”

Adrian Petriu, coordonator laborator: „N-aș vrea să generalizez... sunt convins că mulți pacienți care
s-au vindecat ar dona. Pe de altă parte, donarea voluntară nu are mare succes.”

Nelu Tătaru, Ministrul Sănătății: „Cei care au trecut prin această boală înțeleg cel mai clar ce înseamnă o terapie pentru a putea răzbate. Vor fi, în contextul următoarei legislații, inclusiv remunerări sau, eu știu, beneficii de pe urma acestei donări.

Primăria București a dat deja unde verde proiectului care oferă tichete pentru alimente și suplimente în valoare de o mie de euro pentru 500 de bucureșteni, viitori donatori de plasmă. În toată tara, centrele de transfuzii primesc, de la spitale, listele pacienților externați.

Aparatele cu care recoltează plasma sunt foarte inteligente, adaptează fluxul extracției la rezistența venelor pacientului și se opresc dacă apare pe traseu o bulă de aer, astfel încât procedeul e sigur pentru donatorul vindecat de coronavirus.

În alte țări, precum Italia, imediat punga de plasmă e congelată, astfel încât anticorpii să rămână la calitate optimă. În România, unde sunt puțini donatori, produsul e folosit imediat, din cauza volumului insuficient.

E drept, pot exista și efecte adverse, dar studii recente arată că terapia cu plasmă scurtează timpul de recuperare în jumătate din cazuri.

Articol recomandat de sport.ro
GALERIE FOTO Diletta Leotta s-a fotografiat în cel mai strâmt costum de baie și i-a înnebunit pe fani: ”Zoom incontrolabil”
GALERIE FOTO Diletta Leotta s-a fotografiat în cel mai strâmt costum de baie și i-a înnebunit pe fani: ”Zoom incontrolabil”
Citește și...
Atac mafiot în Vâlcea. Victima, un bărbat care a salvat o tânără din mâinile interlopilor

Atac mafiot într-o localitate din Vâlcea.

Noi măsuri drastice. 26 de state din Europa au anunţat până acum restricții pentru români

Berlinul impune noi restricții pentru cei care vin din România.

Joi 13 august, cea mai neagră zi de la începutul pandemiei. Anunţul lui Nelu Tătaru

Este doliu de joi în 53 de familii, după ce tot atâția români au pierdut definitiv lupta cu acest virus perfid care ne-a bulversat tuturor viețile.

Recomandări
ANAF pregătește o nouă procedură pentru veniturile nedeclarate. Contribuabilii vor fi notificați și pot fi chemați la audieri

ANAF pregătește o nouă procedură pentru persoanele care au obținut venituri anul trecut, dar nu și-au declarat contribuțiile la pensie și sănătate. 

”Izvoare de sănătate”. La Slănic Moldova, locurile la tratament se rezervă cu un an înainte, dar studiile clinice lipsesc

Începem campania: „Izvoare de sănătate”, despre una dintre puținele bogății pe care România nu le-a pierdut de tot: apele ei sărate, minerale și termale. 

Câte femei conduc, de fapt, marile companii din România. Cristina Chiriac: Numărul e neschimbat, deși legea s-a modificat

Legea care trebuia să crească reprezentarea femeilor în conducerea companiilor listate nu a făcut mari schimbări. Într-un interviu, Cristina Chiriac, președinta CONAF, explică de ce numărul femeilor din consiliile analizate a rămas exact același: 82.