Buzoianu a mai spus că una dintre măsurile pe care le vor dispune va fi să se ducă inspecția la nivel național, să nu mai fie subordonată la nivel local, unde baronii locali de cele mai multe ori pun cea mai mare presiune să se știe exact când se merge în control, potrivit News.ro.
„Avem în momentul de față un diagnostic, cerut acum câteva luni de zile, pe care am vrut tare mult să-l realizăm pentru că vrem să facem reorganizarea la nivel ANAR pe niște calcule și pe niște informații obiective. Practic, raportul care a venit către ANAR stabilește că există 33 de riscuri la nivel de ANAR, 17 foarte ridicate, 7 ridicate, 9 dintre ele însă sunt critice. Și aș vrea să discutăm un pic despre riscurile critice care se întâmplă în acest moment, care apar în acest moment la ANAR”, a spus ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, într-o conferință de presă.
Buzoianu a precizat că cele mai mari probleme sunt legate de faptul că funcționarii publici nu sunt duși acolo unde cu adevărat este nevoie de ei.
„Concluzia raportului este că există nevoia în continuare să fie angajați oameni la nivel de ANAR și în administrațiile bazinale, dar că toate structurile de suport sau majoritatea structurilor de suport de fapt sunt umflate și că ar trebui să fie duși oameni de la nivel de suport către locurile unde au loc de fapt și lucrările, către structurile în care se aplică efectiv legislația în domeniul apelor. În acest sens, Olt, care iată ce bine se descurcă cu atribuțiile de pe teren, este a doua administrație bazinală la nivel național, are 38,5% personal suport. Deci, aproape 40% din personal sprijină restul de 60% care își fac treaba în teren”, a subliniat Buzoianu.
Ea a menționat că imaginea per ansamblu în ANAR și exemplificată concret acolo unde se face prăpăd în teritoriu arată organigrame umflate pe zonele de suport, organigrame lăsate golite pe zonele efectiv de execuție.
„Raportul vine și spune că există măsuri care pot fi luate, identifică inclusiv în jur de 270 de posturi care pot fi mutate de la suport la execuție. Au fost identificate 55 de măsuri care pot fi luate în perioada imediat următoare. S-a propus un calendar pe trei etape. În primele șase luni de acum încolo, încă șase luni, adică până la finalizarea unui an și apoi, pe termen lung, măsuri care trebuie să fie luate. Și sunt 55 de măsuri care efectiv sunt menționate expres în acest raport, care vor fi încet realizate de fiecare structură din ANAR”, a mai spus ministrul.
Peste 35% dintre funcționarii ANAR au peste 55 de ani
Diana Buzoianu a mai spus că raportul a scos la iveală și faptul că există o îmbătrânire foarte mare a personalului din instituție, unde peste 35% din funcționari au peste 55 de ani, ea adăugând că nu există niciun fel de strategie în momentul de față, la nivel de ANAR, să fie îmbunătățită această situație, să fie atrași oameni tineri în instituție.
„Unul dintre motivele pentru care nu se pot atrage oameni tineri în instituție este și nivelul absolut aberant de salarizare. Legea salarizării, care a fost atât de discutată, ar fi adus mai multă normalitate la nivel de ANAR. Când PSD vine și folosește ca instrumente politice atacuri prin sindicate, fără să se gândească că oamenii, că instituții care depind de oamenii care sunt pe salariile respective, vor fi destructurate complet în următorii ani de zile, pentru că nu vor mai avea oameni în instituțiile respective, când se întâmplă toate lucrurile astea, nu vine nimeni să întrebe, dar cine plătește? Dar cine va plăti, de exemplu, pentru faptul că în continuare la ANAR avem o lege care îi plasează pe acești tineri care ar vrea să vină în România, în instituțiile respective, mult sub pragul mediu din România al salarizării. Vă dau un exemplu, un domeniu de IT, un debutant ar avea 2.700 de lei la ANAR”, a afirmat Buzoianu, ea menționând că ANAR se află pe o anexă care scade foarte mult salariile.
„Legea salarizării ar fi normalizat un pic și ar mai fi crescut salariile pe aceste zone în care efectiv a fost o bătaie de joc în ultimii ani de zile”, a mai spus ministrul.
Potrivit lui Buzoianu, raportul de diagnostic a arătat, de asemenea, și că lista de investiții care ar trebui să fie realizată de către ANAR ar avea nevoie între 11 miliarde și 12 miliarde de lei pentru a putea să fie finalizate.
„Noi am trecut mecanismul apei, legea care va aduce cel puțin 2,5 miliarde de lei în următorii 15 ani, în ANAR, dar este foarte clar că subfinanțarea acestei instituții va duce la niște probleme absolut cronice în anii următori”, a explicat ea.
Ministrul interimar al Mediului a anunțat că vor numi responsabili la nivel de ANAR și, după ce vor avea acești responsabili, vor numi și termene de realizare a acestor măsuri și le vor monitoriza, pentru ca timp de șase luni de zile ele cu adevărat să fie puse în aplicare.
Inspecția ar urma să fie mutată la nivel național
„Suntem deja într-un proces destul de avansat cu realizarea unui draft pentru reorganizarea ANAR. Vă pot spune, de exemplu, una dintre concluziile care a fost dată de consultant este că inspecția nu este cu adevărat independentă pentru că ea se subordonează directorului, care directorul de la administrația bazinală este și cel care semnează autorizațiile, actele de reglementare, este și cel care decide în mare parte cum se fac controalele. Vă pot spune, din discuțiile pe care le-am avut cu avertizori de integritate, că au fost cazuri de inspectori, cărora li s-a refuzat accesul la mașini până când nu spuneau unde se duc să facă controale. Dacă nu ar fi spus unde merg, bineînțeles nu ne putem gândi cine ar putea să aibă un interes, altcineva decât cel controlat, să știe unde se merge să se facă controlul, până când nu dădeau această informație nu aveau acces la mașină să meargă acolo”, a declarat Buzoianu.
Potrivit ministrului, reorganizarea va ține cont de propunerile venite prin acest raport organizațional de analiză organizațională și una dintre măsurile pe care le vor dispune va fi să se ducă inspecția la nivel național, astfel încât să nu mai fie subordonată la nivel local, unde baronii locali de cele mai multe ori pun cea mai mare presiune să se știe exact când se merge în control.
„Raportul organizațional arată foarte clar că este nevoie de consolidarea numărului de personal în această instituție, dar vom duce oameni care astăzi ocupă posturi pe zone unde nu este nevoie de expertiza lor, mai aproape de teren, mai aproape de munca realizată concret”, a spus Diana Buzoianu în conferință.
