WWF: "Delta Dunarii e vulnerabila in fata schimbarilor climatice". Efectele ar putea fi FOARTE GRAVE, daca nu se iau masuri
Delta Dunarii este vulnerabila in fata schimbarilor climatice preconizate pentru urmatoarele decenii, iar o masura esentiala ar fi refacerea zonelor umede, indiguite in perioada comunista si transformate in terenuri agricole
Solutia este propusa de WWF Romania (World Wide Fund for Nature), in urma realizarii unui studiu pe aceasta tema, potrivit Mediafax.
WWF Romania si partenerii sai din Republica Moldova si Ucraina au prezentat, la Tulcea, rezultatele proiectului "Adaptarea Deltei Dunarii la schimbarile climatice", ce a urmarit evaluarea vulnerabilitatii Deltei in fata schimbarilor climatice si propunerea unor masuri de adaptare.
Sefa sectiei de Climatologie din cadrul Administratiei Nationale de Meteorologie (ANM), Roxana Bojariu, a declarat ca, deocamdata, nu sunt suficiente studii care sa detalieze situatia specifica din Delta Dunarii in ceea ce priveste efectele schimbarilor climatice.
Experimente numerice folosind noua generatie de modele climatice globale si regionale sugereaza cresteri ale temperaturii, in zona Deltei, intre unu si 1,5 grade Celsius iarna si intre 1,4 si 1,7 grade vara, in intervalul 2021-2050, fata de perioada 1971-2000, depinzand de concentratia atmosferica a gazelor cu efect de sera.
In cazul precipitatiilor din zona Deltei, pentru sezonul de iarna, estimarea este de crestere de pana la noua la suta in intervalul 2021-2050, fata de 1971-2000. Vara estimarea este, in general, de reducere a cantitatii de precipitatii cu pana la 15 la suta, in acelasi interval.
Potrivit studiului WWF, cresterea temperaturii medii anuale cu 1-1,5 grade Celsius pana in anul 2050 va duce la mai multe zile calduroase si scurtarea zilelor cu zapada, producerea mai des a unor fenomene meteorologice periculoase, cum ar fi secete severe, inundatii extreme, rafale de vant, ploi, furtuni si grindina, precum si scaderea debitului Dunarii cu cinci la suta.
Totodata, urmand scenariul negativ, nivelul marii va creste cu pana la 0,5 metri.
Efectele acestor fenomene se vor vedea la nivelul calitatii apei, florei si faunei din Delta Dunarii, afectand sanatatea oamenilor, pescuitul, agricultura si alte sectoare ale economiei din aceasta zona.
Cresterea temperaturilor va determina un schimb de procese deficitar in lacurile Dunarii, scaderea calitatii apei, eutrofizarea lacurilor si a apelor costiere si disparitia raurilor mici. Prin accelerarea eroziunii costiere, vor patrunde apele sarate in Dunare si in zonele umede, afectand stufarisurile, lacurile si lagunele. Speciile de apa sarata vor fi favorizate, in detrimentul celor de apa dulce, putand disparea specii rare de plante, mai rezulta din studiu.
La nivelul faunei, se preconizeaza cresterea mortalitatii pestilor si productie scazuta de pesti in lacuri, inmultirea insectelor, schimbarea perioadelor de migratie a pasarilor si degradarea conditiilor de cuibarit.
Prin cresterea temperaturilor, scaderea calitatii apei si inmultirea tantarilor, transmiterea unor boli se va face mai usor, va creste numarul cazurilor de boli datorate consumului de apa de calitate inferioara, dar si de boli cardiovasculare si respiratorii.
Totodata, lipsa de apa, dar si fenomenele extreme vor duce la scaderea productiei agricole, iar pescuitul va fi afectat de scaderea populatiei de pesti, din cauza temperaturilor crescute si inmultirii algelor, potrivit sursei citate.
Scaderea debitelor si posibila disparitie a unor rauri mici vor afecta navigatia in Delta, iar eficienta energetica va scadea odata cu cresterea temperaturii, se mai arata in studiu.
Principala solutie propusa de WWF pentru atenuarea acestor efecte este refacerea zonelor umede, indiguite in trecut.
La Mahmudia, WWF Romania readuce apa pe 924 de hectare de pasune, astfel incat populatia din zona sa poata avea acces direct la Delta. Refacerea unei zone umede inseamna si posibilitatea de scurgere a apei din precipitatii si prevenirea inundatiilor, o mai buna circulatie a apei si cresterea calitatii acesteia, cu beneficii pentru productia de stuf si pescuit.
Proiectul de la Mahmudia, derulat din 2012 si programat sa fie finalizat anul viitor, a fost posibil pentru ca respectivul teren a fost abandonat si organizatia a reusit sa obtina autorizatia, insa nu pentru toata suprafata, astfel ca trebuie construit un nou dig pentru a separa zona umda de terenul care va fi pastrat in continuare uscat, explica Orieta Hulea, din partea WWF.
Potentialul de reconstructie ecologica in Delta este mult mai mare: la Pardina sunt 17.000 de hectare de teren care ar putea redeveni o zona umeda, iar in zona Sireasa, alte 8.000 de hectare. Insa, exista o "rezistenta" privind modul de utilizare a terenurilor, mai spune Hulea, explicand ca "decizia politica", si nu finantarea este problema in implementarea unor astfel de proiecte pentru conservarea Deltei.
Etichete: delta dunarii, mahmudia,
Dată publicare:
.webp)
