Decizia ICCJ privind prescripţia ar putea duce la închiderea a mii de dosare. Avocat: Cam toate dosarele anterior de 2012
Avocatul Adrian Toni Neacşu, fost judecător, consideră că esenţa deciziei ICCJ referitoare la aplicarea hotărârilor CCR privind prescrierea faptelor penale este aceea că „deciziile Curţii Constituţionale rămân obligatorii potrivit Constituţiei”.
Așadar nu pot fi refuzate de la aplicare de către instanţe şi de către judecători nici măcar prin interpretarea lor. Neacşu este de părere că decizia Curţii supreme de legată de modalitatea în care se poate recurge la contestaţia în anulare „creează o mare diferenţă de tratament juridic între persoane aflate exact în aceeaşi situaţie” şi „este o discriminare majoră”.
Adrian Toni Neaşcu este de părere că în decizia ICCJ privind aplicarea hotărârilor CCR referitoare la prescrierea faptelor penale „esenţial este că deciziile Curţii Constituţionale rămân obligatorii, potrivit Constituţiei şi nu pot fi refuzate de la aplicare de către instanţe şi de către judecători nici măcar prin interpretarea lor, aceasta este esenţa a ceea ce a decis astăzi ÎCCJ”.
„Concluzia este că Înalta Curte a dat satisfacţie Constituţiei României care stabileşte că deciziile Curţii Constituţionale sunt obligatorii. Altfel spus, la primul punct Înalta Curte a stabilit că cele două decizii ale Curţii Constituţionale referitoare la modalitatea de calcul al prescripţiei răspunderii penale în dosarele penale, deci că cele două decizii sunt obligatorii şi trebuiesc aplicate întocmai, aşa cum sunt ele. Ca urmare, asta înseamnă că cele două decizii ale Curţii Constituţionale urmează să se aplice tuturor dosarelor aflate încă în stare de judecată în acest moment, inclusiv dosarelor aflate încă în urmărire penală. La modul concret, aceasta înseamnă că, în funcţie de ce infracţiune a fost săvârşită, termenele de prescripţie care vor fi calculate şi care vor putea fi invocate în dosarele aflate încă pe rol sunt cele de opt, de zece ani maximum. Asta ar însemna că cam toate faptele săvârşite anterior anului 2014, respectiv 2012 vor duce la închiderea dosarelor prin intervenirea prescripţiei”, explică Toni Neacşu într-o postare pe Facebook.
Conform acestuia, deciziile Curţii Constituţionale nr. 297/.2018 şi nr. 358/2022 stabilesc că între 2018 şi 2022 în Codul Penal nu a existat aşa-numita prescripţie specială, care înseamnă dublarea termenului de prescripţie generală.
„Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a venit astăzi şi a spus că această formă a Codului Penal din perioada 2018-2022 trebuie considerată o lege penală mai favorabilă şi se aplică tuturor dosarelor aflate încă pe rolul instanţelor: fond, apel şi inclusiv dacă s-ar mai afla în timpul urmăririi penale astfel de dosare”; adaugă Neacşu.
În ceea ce priveşte decizia ICCJ cu privire la hotărârile definitive pronunţate în urma cărora unele persoane au fost condamnate, fostul magistrat a dat explicaţii legate de contestaţia în anulare, considerând că decizia este una discriminatorie.
„Înalta Curte a stabilit că această contestaţie în anulare este admisibilă şi poate duce la anularea hotărârilor definitive de condamnare, dar doar în situaţia în care în apel, ca ultimă fază, înainte de a rămâne definitive hotărâre respective, în apel nu s-a invocat decizia 297/2018, iar instanţa nu a refuzat aplicarea acelei decizii. Altfel spus, dacă anterior ultimei decizii a Curţii Constituţionale 358/2022 au existat situaţii în care în apel avocaţii sau părţile au invocat intervenirea prescripţiei prin decizia 297/2018, ceea ce ar fi fost corect, dar judecătorii au apreciat în mod eronat că acea decizie nu este aplicabilă, ei bine în aceste situaţii nu se mai poate face nimic pe calea acestei contestaţii în anulare. Sigur că se creează o mare diferenţă de tratament juridic între persoane aflate exact în aceeaşi situaţie, este o discriminare majoră, din punctul meu de vedere, dar asta este decizia Înaltei Curţi de Casaţie de astăzi”, mai spune Toni Neacşu.
Fostul judecător şi membru al CSM, Adrian Toni Neacşu, a fost condamnat definitiv de instanţa supremă în 2015 la un an închisoare cu suspendare, pentru săvârşirea infracţiunilor de participaţie improprie la infracţiunea de abuz în serviciu, fals intelectual, participaţie improprie la infracţiunea de uz de fals şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.
