De ce blocurile înalte din Japonia nu cad la cutremure. Clădirile pot fi consolidate și fără a le transforma în șantier

În România, să cumperi o locuința rezistentă, într-o clădire nouă, rămâne o loterie, așa cum a demonstrat o anchetă a emisiunii România Te Iubesc, din 2017.        

De șase ori în 22 de ani. Adică aproape odată la 4 ani. Cu o asemenea rapiditate sunt îmbunătățite normativele în construcții din Japonia. Țara Soarelui Răsare are orașe cu clădiri semețe, blocuri și case de diverse tipuri și mărimi, legate prin rețele moderne de transport rapid. Sunt aglomerări urbane care astăzi par de neclintit, deși la ce seisme lovesc periodic zona insulară ai crede că le înghite pământul cu totul.

La cutremure mari, blocurile nu cad în Japonia, se prăbușesc doar case vechi, și acelea în special în zone rurale, acolo unde epicentrul se află sub respectivele localități și unde se produc modificări de relief.

Au picat însă multe blocuri în 1995. Dovadă sunt astfel de imagini, cu imobile secționate între parter și primele două etaje. E vorba de imobile ridicate din start pentru a permite spații comerciale la parter, o modă în proiectarea mondială de acum 50-60 de ani. Sunt tipuri de structuri pe care astăzi arhitecții japonezii fie le evită, fie dacă le fac, le izolează seismic.

Citește și

VIDEO. Imagini din dronă arată amploarea dezastrului lăsat de cutremur în Siria

Expert japonez: "Aceste structuri au fost afectate grav la cutremurul din Kobe. Trebuie avută mare grijă la aceste clădiri."
Reporter: "Trebuie să le consolidăm, avem și noi în România."
Expert japonez: "Da, trebuie să le protejați de forțele seismice."

Iar în Japonia găsești zeci de soluții pentru izolare seismică. Sub construcțiile noi există sisteme care stabilizează clădirea când totul în jurul ei se mișcă. Tot ce ține de izolare seismică se naște în laboratoare, prin programe de cercetare finanțate de către stat, dar și de marile corporații nipone din construcții și tehnologie.

Facultățile de construcții sunt printre cele mai apreciate și bine cotate instituții de învățământ din Japonia. Centre precum cele din Tokyo, Yokohama sau Kobe au un renume mondial, pentru că aici vin studenți din toată lumea și în fiecare an se întrec să aibă cei mai buni specialiști în domeniu, profesori și cercetători.

Și primele soluții de izolare modernă a construcțiilor au fost aplicate la clădirile universitare. Așa arată Universitatea de Tehnologie din Yokohama, are niște blocuri masive despre care însă specialiștii susțin că pot avea probleme la cutremure mari, pentru că sunt înalte, și ridicate după normative mai vechi. Una dintre clădiri deja a fost izolată seismic printr-un sistem innovator, care nu a presupus un deranj mare la structură.

Invenția îi aparține profesorului cercetător Akira Wada, o somitate în societatea japoneză. Conduce comisiile de expertiză la imobile atunci când are loc un seism devastator, și face de 50 de ani cercetare în acest domeniu. A fost la București și a văzut cum își riscă viața oamenii în clădirile vechi, neconsolidate, în timp ce la nivel național problema e ignorată.

Akira Wada, profesor cercetător: "De cinci ani s-a implementat un sistem legal. Toate clădirile care au fațada la drum sunt consolidate că să nu cadă pe stradă și să blocheze accesul. Construiți bine înainte să vină un cutremur mare. Mulți construiesc bine după ce vine cutremurul, dar să faci asta nu e tocmai bine. După ce are loc un dezastru, abia atunci se gândesc să facă orașul sigur. Nu va gândiți că următorul cutremur vine peste 100 de ani, așa că, va rog, construiți bine înainte să vină!"

Profesorul Wada spune că există soluții indiferent cât de veche este clădirea, iar metodele nu impun neapărat evacuarea imobilelor sau consolidări care să modifice estetic structuri cu valoare arhitecturală. Sistemele inventate de specialistul nipon au fost folosite și la București, la sediul Primăriei și la o aripă a unui spital, ambele fiind acum izolate seismic.

Japonezii s-au orientat rapid către toate clădirile vechi aparțînând instituțiilor de stat - școli, grădinițe, spitale și campusuri universitare au primit niște proteze metalice care să le asigure suficientă rezistență la seisme mari. Se așteaptă că imobilele vor avea daune, în unele cazuri majore, însă nu se vor prăbuși, iar cei din interior vor putea scapă cu viață. Sunt intervenții pe exteriorul clădirilor, iar specialiștii niponi spun că la interior nu există deranj, așa cum se întâmplă în multe din blocurile consolidate în România în ultimul deceniu. La noi se sparge blocul din temelie până la acoperiș, în timp ce oamenii trăiesc în praf și zgomot.

În Japonia nici măcar nu există obligația prin lege că oamenii să își consolideze propriile locuințe. Există însă împrumuturi de la autoritatea locală pentru cei nevoiași, în timp ce întreagă societate e împinsă de la spate de cutremure devastatoare, așa încât să consolideze din proprie inițiativă și să construiască trainic. Iar japonezii au soluții și pentru imobilele monument, foarte vechi, la care sunt interzise intervenții care să le schimbe aspectul.

Proiectul de la Gara Tokyo de lângă Palatul Imperial are în subteran o soluție ingenioasă care a presupus săpături și intervenții pe sub fundația uzată a structurii. Întreg subsolul a fost așezat practic într-un perimetru subteran și cu prinderi flexibile, care să nu permită clădirii să se miște la cutremur, fiind considerată prea sensibilă. O astfel de soluție ar putea fi aplicată la multe blocuri din București, aflate într-un stadiu avansat de degradare.

Iată un bloc cu patru etaje din cartierul Pajura. E plin de crăpături chiar și pe colțurile clădirii, iar locatarii se plâng că toate aceste crevase se măresc la fiecare nou cutremur. Cele mai multe fisuri sunt vechi de zeci de ani, iar o tânără care locuiește la parter susține că, la cel mai recent seism, de peste 5 pe Richter, i-a crăpat și tencuiala de la interior, după ce își făcuse renovare în mai multe rânduri.

Are locuința pe colțul cu crăpătura mare, iar blocul a fost expertizat la cererea proprietarilor. Președintele de bloc susține că imobilul a fost încadrat în clasa a doua de risc, neavând o structură mare cu multe etaje, însă oamenii tot se simt în pericol. Clasa a doua înseamnă pagube mari la seism, dar risc de colaps mai scăzut, și nici nu poate intra în programul cu finanțare de la stat.

Consolidarea ar costa în jur de 100.000 de euro, adică 10.000 de euro de apartament. Când președintele asociației a pus în discuție problema, unii dintre proprietari ne-au arătat fluturași de pensie de 500 de lei, din care jumătate merg la întreținere.

Locatar: "De unde să dăm?"

Reprezentantul proprietarilor susține că blocul a început să se scufunde într-o parte, și de aici toate problemele. De vină ar fi ADP-ul de sector și primăria, pentru că au permis lângă bloc o parcare exterioară fără scurgere, și toate infiltrațiile ajung în jurul clădirii, lucrând la temelia ei.

Șeful de bloc speră că vor avea câștig de cauza la tribunal, într-un proces pe care îl vor intenta primăriei, și astfel vor obliga administrația locală să le consolideze blocul. Doar că și pentru proces trebuie să voteze în ședință, și unii proprietari au anunțat că nu vor că asociația să aibă cheltuieli de judecată fără nicio garanție de succes în instanță. De ani de zile oamenii stau cu blocul crăpat și nu ajung la un consens în privința consolidării, deși e vorba de doar 12 familii. Povestesc în schimb cum trăiesc fiecare seism care are loc.

De ani de zile oamenii se obișnuiesc cu ideea că stau în imobile nesigure. Sunt multe blocuri din București care nici măcar nu au fost expertizate, pe lângă cele 300 încadrate în clasa 1 de Risc Seismic, și alte câteva sute în clasele 2 și 3. Clădiri de care toate autoritățile știu de zeci de ani, dar pentru care se dovedesc incapabile să găsească soluții. 

Articol recomandat de sport.ro

Dan Șucu este noul proprietar al clubului Genoa: ”Pachetul majoritar de acțiuni a fost vândut!” | OFICIAL