Cât de pregătite sunt autoritățile din România în cazul unui cutremur puternic
Se împlinesc 43 de ani de la cel mai mare seism din România în urma căruia au murit aproape 1600 de oameni şi 35.000 de locuinţe au fost năruite. Raed Arafat e explicat cum poate fi redus riscul unui dezastru.
Cutremurul din 4 martie 1977 a avut magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter şi a durat 56 de secunde.
De atunci, autorităţile au tot anunţat că se pregătesc pentru ca un seism puternic să facă pagube cât mai mici.
Numeroase mașini și utilaje de intervenție au fost expuse în parcarea Bibliotecii Naționale a României, unde, miercuri, se desfășoară un simpozion pe tema cutremurelor.
Un simpozion la care mai multe instituții ale statului au venit să anunțe cât suntem de pregătiți pentru un cutremur de mare magnitudini.
Sunt câteva mii de oameni care trăiesc în cele 350 de clădiri din București încadrate în clasa I de risc seismic, ceea ce înseamnă că la un cutremur mai puternnic aceste clădiri sunt în pericol să se prăbușească.
Mai sunt alte câteva mii de persoane care trăiesc în clădiri încadrate întro clasă cu un risc mai mic, dar la fel de vulnerabile.
Sunt și cele care trăiesc în clădiri noi, dar care au fost ridicate în condiții nu tocmai clară, fără a respecta normele de construcție.
Raed Arafat, despre cum poate fi prevenit un dezastru
Șeful DSU, Raed Arafat, a explicat, miercuri, cum poate fi redus riscul unui dezastru în cazul unui cutremur puternic în România, asemenea celui din 4 martie 1977.
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP), împreună cu Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) şi Biblioteca Naţională a României au organizat miercuri un simpozion înscris în programul instituţiilor statului dedicate Zilelor Protecţiei Civile din România.
Citește și 43 de ani de la cutremurul din 1977. Specialiști: Un seism de peste 7 grade se poate produce oricând
În deschiderea simpozionului, Raed Arafat a precizat că pregătirea instituţiilor statului şi a populaţiei, consolidarea clădirilor cu risc seismic și dotarea IGSU sunt cele trei paliere pe care trebuie să se intervină.
"Sunt trei paliere: palierul prevenirii, care este una dintre problemele majore, pentru că prevenirea înseamnă consolidarea clădirilor şi ştim că acest lucru merge încet. Din punctul de vedere al pregătirii populaţiei şi al pregătirii instituţionale, am avansat mult în ultimii ani (...). Al doilea palier este cel de pregătire al instituţiilor şi de pregătire a populaţiei. (...) Pe partea de răspuns s-au făcut paşi uriaşi, pot să spun, pentru că prin fondurile europene care au fost obţinute, s-au realizat achiziţii foarte importante. Avem în fiecare IGSU judeţean cel puţin două containere de căutare salvare, am început să cumpărăm tehnică grea de salvare, macarale, buldozere, echipamente pe care altădată nu le găseaţi în dotarea IGSU. Dovadă este intervenţia echipei de la IGSU în Albania", a declarat şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat.
43 de ani de la cutremurul din 1977, soldat cu peste 1500 de morți
Organizatorii evenimentului au afirmat într-un comunicat că participanţii la simpozion au avut prilejul de a dezbate subiecte din domeniul managementului riscului seismic la scară naţională - de la planificare strategică la acţiuni concrete, al ştiinţei şi tehnologiei puse în folosul acţiunilor de reducere a riscului seismic, al implicării comunitare, al creşterii gradului de conştientizare şi al acţiunilor de mobilizare, precum şi chestiuni legate de comunicarea şi percepţia riscului seismic şi educaţia ca mijloc de conştientizare şi creştere a rezilienţei.
În deschiderea simpozionului au rostit alocuţiuni Carmen Mihaiu - directorul general al Bibliotecii Naţionale a României, Dr. Raed Arafat - secretar de stat MAI, şeful DSU, Constantin Ionescu - director general al Institutului Naţional de Fizică a Pământului, Gheorghe Păsat - secretar de stat in Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, Viorel Vulturescu - Directorul Direcţiei relaţii europene şi relaţii internaţionale din MEC, academician Dan Bălteanu - directorul Institutului de Geografie al Academiei Române.
Pe 4 martie 1977, la ora 21.22, un cutremur cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter s-a produs în Vrancea, având efecte devastatoare asupra României. În circa 56 de secunde a făcut aproximativ 1.570 de victime, dintre care peste 1.390 numai în Bucureşti. În Capitală, peste 33 de clădiri mari s-au prăbuşit, cele mai multe fiind în centrul oraşului.
Datele oficiale arată că 1.578 de persoane şi-au pierdut viaţa în România (din care 90% în Bucureşti) şi 11.321 au fost rănite, în principal datorită prăbuşirii clădirilor. Seismul a avariat grav aproape 32.897 de locuinţe, din care 33 de clădiri de înălţime medie sau mare s-au prăbuşit în Bucureşti. 763 de unităţi industriale, 11 spitale şi 374 de grădiniţe şi şcoli au fost afectate, se arată în comunicatul INFP.
