Cum ne putem feri de produsele tradiționale înșelătoare din piețe și târguri. Ce recomandă specialiștii

Toate orașele sunt pline de târguri și piețe volante, doar că nu toți vânzătorii sunt cinstiți. Țineți cont de faptul că bunica nu făcea plăcintă cu ulei de palmier și nici salam ori mușchiuleț îmbrăcat în boabe de piper roșu după ce tăia porcul.

Câțiva comercianți vindeau „prăjituri de casă”, însă în realitate, conform etichetei, dulciurile aveau în compoziție ulei de palmier și alte ingrediente care nu au ce să caute într-o rețetă tradițională.

Reporter: „Le cumpărați?
Comerciant: Da.
Reporter: Și le vindeți cum ar fi produsele dumneavoastră?
Comerciant: Nu, pai.
Reporter: Pai unde stiu? Că pe eticheta asta nu apare. Aceasta eticheta trebuie să fie împreună cu prețul.
Comerciant: Mi-a trimis fară eticheta.
Reporter: Cum să vă trimită fară. Și ce sunt? Cine le produce?
Comerciant: Le iau de la o patiserie.
Reporter: Ce patiserie doamnă?
Comerciant: Nu știu.
Reporter: Pai trebuie să-mi arătați documentele.”

Fiți foarte atenți și atunci când cumpărați diverse mezeluri. Nu toate au fost preparate după rețetă bunicii, ci în diverse fabrici.

Citește și

Șeful ANPC, despre verificarea averii la cererea USR: Iahtul plutește în mintea acestui parlamentar și a lui Clotilde Armand

Putin are un plan de împărțire a Ucrainei care implică și România și i-l va propune lui Trump

Horia Constantinescu, comisar șef al ANPC: „Vorbim de o practică comercială înșelătoare. Se recomandau a intra într-o anume categorie dintr-o variantă mult căutată de către consumatori, când de fapt ele se încadrau în categoria produselor industrializate, pentru producerea cărora se folosesc aditivi alimentari, lucruri pe care cu siguranță daca le-ar fi știut mulți dintre consumatori nu ar mai fi cumpărat.”

Pe viitor trebuie să știți că eticheta de produs local nu vine cu o certificare și nu garantează că respectivul aliment este tradițional. Produsele tradiționale vin cu atestări suplimentare care se obțîn de la Ministerul Agriculturii după reguli stricte.

Mulți comercianți abuzează de această denumire pentru a câștiga încrederea clienților, dar și ca să urce prețul.

Însă puteți să îi prindeți simplu: aveți dreptul să le cereți atestatul, dacă nu îl au la vedere, așa cum prevede legea.

În plus, aceste produse au logo-uri speciale care trebuie să apară obligatoriu pe etichetă, precum cele de produs tradițional, produs montan sau rețetă consacrată.

Bogdan Oancea, directorul Federației Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale: „Vorbim de concurență neloială. Un produs cu atestat de produs tradițional se obține greu, se folosesc metode tradiționale, sunt anumite ingrediente care nu implică aditivi alimentari și produsul respectiv este într-adevăr un produs de calitate. Tocmai, certificarea respectivă le ferește de copii, falsuri, duplicate. Nu există făcut după rețeta respectivă.”

Sunt interzise inclusiv denumirile derivate, cum ar fi aliment produs după rețetă consacrată sau după rețetă tradițională, pentru că și acestea induc în eroare.

Pe de altă parte și în cazul alimentelor vândute vrac toate ingredientele ar trebui afișate la vedere.

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"