Cum explică Armata română incidentul cu sistemul Patriot de la Capu Midia. Ce s-a întâmplat, de fapt, cu a treia rachetă
Militarii, dar și premierul Marcel Ciolacu au stat, miercuri, cu sufletul la gură în timpul tragerilor cu rachete Patriot, care au avut loc în poligonul de la Capul Midia.
O rachetă a ratat lansarea, iar cei care se aflau în apropierea ei au fugit cât au putut de repede. La fel și oficialii care asistau la exercițiu dintr-o lojă amenajată doar pentru ei. Din fericire, incidentul nu a avut urmări grave.
Aceasta este a doua rachetă Patriot care a fost lansată din poligonul de trageri de la Capu Midia. Peste 200 de militari români au fost instruiți în Statele Unite pentru a manevra acest sistem complex de rachete.
Exercițiul nu a mai continuat
La a treia tragere însă, racheta a pierdut contactul cu radarul. Au urmat momente de panică, iar oficialii veniți să asiste la eveniment, printre care și premierul Marcel Ciolacu, au luat-o la fugă.
Col. Virgil Toșa: „S-a pierdut legătura între cabina de control a angajărilor punctul de control al întregii baterii și unul dintre lansatoare. În acest moment schimbăm racheta disponibilă pe un alt lansator și continuăm treaba”.
Deși militarii au încercat să remedieze defecțiunea, exercițiul nu a mai putut continua.
În afara celor 200 de militari români care au participat, miercuri, la trageri, alți 600 au fost și ei instruiți în ultimii trei ani în bazele militare din SUA ca să învețe să opereze acest sistem complex.
O singură baterie Patriot are nevoie de 90 de soldați pentru a putea opera.
Sg. major Vlad Gheorghieș: „Este un sistem performant este complicat de utilizat”.
România a cumpărat șapte sisteme Patriot
Ca este un sistem complicat care trebuie operat cu atenție, o dovedește incidentul de miercuri.
Daniel Petrescu, șeful Statului Major: „Este o capabilitate pe care o verificăm și o certificăm. Ați văzut și lansarea cu succes a două rachete, ați văzut și greutățile începutului”.
Țara noastră a cumpărat șapte sisteme Patriot cu 4 miliarde de dolari, iar scopul este de a crește capacitatea defensivă și de descurajare în zonă, asigurând o apărare a spațiului aerian NATO.
