Cum a apărut tradiția pomului de Crăciun și ce se îmbodobea înainte de brad
Unii îl iau la noroc, tras în plasă fără măcar să-l vadă, alții îl aleg după înălțime, desime, miros și nuanță.
Este vorba, desigur, despre pomul de iarnă care va fi centrul de atracție al fiecărei case. În toate piețele cei mai bine vânduți costă sub 150 de lei. Există însă și în varianta „bio”, crescuți în pepiniere, dar fără îngrășământ.
Client: „E mai mult simbolic. Îl punem pe masă. Asta-i și ideea”.
Frumusețea este în ochii privitorului
Știți cu ce erau decorați primii pomi de iarnă? Cu mere. Se întâmpla în Germania, în jurul anului 700. Dar nu erau brazi, ci stejari mai mititei. Și nu în cinstea nașterii Domnului, ci spre slava zeului Thor.
Cine a făcut bradul vedetă? Prințul Albert, de origine germanică, și soția sa Regina Victoria a Marii Britanii. În 1848 au făcut publice fotografii cu toată familia în jurul bradului împodobit.
Între timp a apărut și varianta de plastic, dar mulți români sunt conservatori. În piața Nerva Traian se găsesc și brazi ecologici din Danemarca.
Iulian Dumitru: „Nu au îngrășământ, stropiți cu chimicale. Pur și simplu de la natură și de la clima lor se dezvoltă”.
Cum trebuie să fie un brad de 100-150 de lei
Tudor Sandu: „O înălțime de 175 de centimetri, maxim doi metri”.
Cei care nu vor să facă încă un efort în ultimele zile ale anului cumpără acum și câte un snop de vâsc.
Client: „Se pune la lustră sau undeva și se sărută la 12 noaptea”.
R: Cine se sărută?
Client: „Îndrăgostiții, normal”.
