Cu un număr alarmant de mare de accidente montane, salvamontiștii se împart cu greu între intervenții
În ultimul an au fost cu 30% mai multe. Mai bine de jumătate dintre salvatori sunt voluntari și se învoiesc de la serviciu ca să îi ajute pe cei aflați în dificultate pe munte.
Vorbim de oameni pasionați care trebuie să urmeze doi ani de cursuri și să obțină un atestat profesional ca să se poată alătura salvatorilor angajați. Cu un relief dominat de munți și tot mai multe persoane dornice să îi cunoască, avem doar 350 de salvamontiști plătiți.
Iarna, pârtiile sunt locul în care este cea mai mare nevoie de salvatorii montani
Numai duminică au fost 121 de cereri de ajutor, dintre care multe au venit de la schiori răniți.
Rănit: „M-am lăsat pe spate și mâna mi s-a… S-a auzit un clic exact la încheietură.”
Sergiu Frusinoiu abia s-a angajat la Salvamont Sinaia, dar știe bine ce are de făcut: a fost voluntar aici, timp de trei ani.
Sergiu Frusinoiu, salvamontist: „Oricum eram tot timpul pe munte și am zis hai să îi ajut și pe băieții ăștia. Este mai mult decât o meserie. Ai nevoie și să reziști la frig și la efort fizic și psihic.”
Carp este partenerul lui Sergiu și unul dintre cei 20 de câini ai Salvamont specializați în căutări după avalanșe. Și pentru el, iarna este un sezon aglomerat. Nu sunt puțini cei care nu iau în seamă alertele date de meteoorologi și salvamontiști și se avântă în zone periculoase. Chiar miercuri a fost emisă o alertă de avalanșă.
În toată țara, avem 350 de salvatori montani plătiți și 550 de voluntari
Toți au parcurs doi ani de pregătire și au trecut peste patru etape de evaluare, atât iarna, cât și vara. Diferența este că primii au și un salariu, cuprins între minimul pe economie și 5.000 de lei net, în funcție de autoritatea locală care-i angajează.
Iulian este șofer de fapt. Dar în timpul liber devine salvator.
Iulian Ciobanu, voluntar: „Cât timp există pasiune partea materială nu prea contează.”
Anul trecut, salvamontiștii au avut un număr record de intervenții - peste 7000, cu 30% mai multe ca în 2020. Turiștii s-au aventurat în locuri tot mai greu accesibile, pe vreme rea ori pe întuneric. Ca urmare, și pregătirea salvatorilor este din ce în ce mai dură.
Andrei Dascălu, Salvamont Prahova: „Sunt instruiți să facă manevre de corzi, să facă salvări din zone abrupte, salvări din pereți. Tehnicile de alpinism care sunt obligatorii pe perioadă de vară, iar pe perioadă de iarnă de asemenea salvări în abrupt sau de pe pârtiile de schi.”
Cătălin Petrescu a practicat escalada de la 12 ani și a fost campion național. Alegerea profesiei a venit de la sine.
Cătălin Petrescu, salvator montan: „De când am fost copil îmi doream să fac treaba asta.”
În Salvamont lucrează și femei
Eliza Pop este una dintre ele. Are în spate o carieră de asistent medical.
Eliza Pop, salvator montan: „Pentru femei e mai greu, că nu prea pot și a fost o provocare.”
În urmă cu câtiva ani, cu ajutorul sponsorilor, Asociația Salvatorilor Montani și-a creat un dispecerat propriu, unde se primesc apelurile venite prin 112. Prin dispecerat, turiștii pot afla și informații despre condițiile meteo și traseele turistice. Următorul pas sunt intervențiile asistate de drone.
Sabin Cornoiu, președintele Asociației Naționale a Salvatorilor Montani: „Cel mai simplu este de a căuta pe cineva cu imagini captate din aer, prin vizionare directă. Al doilea element este de a transporta, pe anumite distanțe, anumite echipamente.”
Este vorba despre materiale de prim ajutor, rachete de semnalizare, folii de supraviețuire.
Etichete: interventie, munte, salvamontisti,
Dată publicare:
