CSM își apără pensiile speciale. „O mostră de informare interesată, creată să genereze discordie"
Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii vrea să demonteze miturile despre pensiile magistraților și critică prezentarea "interesată" a veniturilor din Justiție în spațiul public.
CSM își apără colegii față de ceea ce consideră o campanie de dezinformare privind pensiile și salariile din sistemul judiciar. Reacția vine în contextul dezbaterilor publice privind salarizarea și condițiile de pensionare ale magistraților cu referire la pensiile speciale.
Doar 4% din pensiile de serviciu aparțin magistraților
Potrivit datelor prezentate de CSM, „în România, există astăzi peste 215.000 de pensii de serviciu, dintre care puțin peste 5.000 sunt cele ale magistraților". Cifrele arată o realitate diferită de cea vehiculată în spațiul public, în opinia reprezentanților CSM.
„Deși acestea din urmă sunt prezentate ca fiind cele care împovărează sistemul public de pensii în cea mai mare măsură, în realitate acestea ocupă un procent de maximum 4% din total", a indicat sursa citată.
Secția pentru procurori subliniază că modificările legislative din ultimii 20 de ani au extins beneficiile pensiilor de serviciu și la „alte categorii de personal, din Justiție sau nu, care nu au îndeplinit funcția de judecător sau procuror, dar au beneficiat și beneficiază de pensie de serviciu, deși vechimea efectivă în magistratură a acestora a fost și de câteva luni".
39% din procurori câștigă sub 13.000 de lei net
Comunicatul CSM ține să clarifice și situația salariilor din sistemul judiciar, criticând modul în care sunt prezentate veniturile procurorilor. Structura Parchetelor cuprinde patru grade de jurisdicție: 176 de Parchete în primul grad, 42 în al doilea, 15 în al treilea și unul singur în al patrulea - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
La nivelul primului grad de jurisdicție funcționează 1.114 procurori din totalul de 2.284 în activitate, reprezentând 49% din numărul total al procurorilor.
„Conform datelor statistice aflate la dispoziția secției, încărcătura medie pe procuror în România în anul 2024 (la nivelul Parchetelor de pe lângă Judecătorii) a fost de 1.549 de dosare penale, cu vârfuri de încărcare de 5.570 dosare pe procuror", arată comunicatul.
Realitatea salarială diferă semnificativ de imaginea vehiculată public. „Salarizarea acestei categorii de procurori pornește din suma de 10.400 de lei/lunar net putând ajunge, după 25 de ani de muncă, la suma de 16.000 de lei net lunar. La polul opus, procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt salarizați cu sume cuprinse între 18.000 lei lunar net și 25.000 lei lunar net".
Peste 900 de procurori din cadrul Ministerului Public, reprezentând 39% din totalul procurorilor în activitate, sunt salarizați cu sume între 10.400 lei net și 12.954 lei net.
„Faptul că în spațiul public sunt vehiculate veniturile brute ale procurorilor cu cele mai mari funcții și cu cea mai mare vechime și prezentate ca regulă de salarizare nu este decât o mostră de informare interesată, creată să genereze discordie", a subliniat Secția pentru procurori.
Magistrații acuză că „proliferarea acestor neadevăruri în spațiul public, profitând de obligația de rezervă (tăcere) a magistraților au făcut din Justiție ținta predilectă a celorlalte autorități și a determinat biasarea societății în raport cu Justiția".
Modificări legislative repetate și lipsa de predictibilitate
Comunicatul evidențiază instabilitatea legislativă din sistem. Începând cu anul 2017, „legea privind statutul judecătorilor și procurorilor a fost modificată de trei ori, iar dispozițiile referitoare la pensiile de serviciu de patru ori, ultima oară în anul 2023, când s-a și închis jalonul PNRR cu Comisia Europeană care includea acest subiect".
CSM subliniază că „magistrații semnalaseră încă din anul 2018 aberațiile modificărilor legislative care constituiau, de fapt, invitații de pensionare pentru magistrații care îndeplineau condițiile de vechime".
„Acest mod de a legifera în funcție de interesele de moment a generat insatisfacție în sistemul judiciar, iar lipsa de predictibilitate a legii de la un mandat legislativ la altul sau de la un Guvern la altul nu face altceva decât să desființeze legitima așteptare a magistratului raportat la promisiunile statului față de statutul său", se arată în comunicat.
Etichete: CSM, pensii speciale,
