CSM a dat aviz NEGATIV proiectelor privind gratierea si modificarea Codurilor Penale. Reactia ministrului Justitiei

Ministrul Justitiei a declarat pentru Stirile Pro TV ca respecta decizia CSM, dar ca deocamdata nu renunta la cele doua ordonante si mai asteapta si alte puncte de vedere. 

Sedinta plenului a durat aproximativ o jumatate de ora. La iesirea din sediul CSM, procurorul general, Augustin Lazar, a declarat ca decizia de fi avizate negativ cele doua proiecte de ordonanta a fost luata cu majoritate de voturi.

Inainte de vot, Lazar a spus ca adoptarea celor doua acte normative ar duce la reconsiderarea aprecierilor pozitive din raportul MCV.

"Raportul MCV pune in evidenta faptul ca autoritatile statului roman au obtinut rezultate bune si foarte bune. Sunt progrese remarcabile care au fost obtinute de institutiile romanesti in lupta contra coruptiei si criminalitatii in general. Remarc unele proiecte cum ar fi acele proiecte de acte normative si care daca ar fi adoptate, ar conduce la o reconsiderare a aprecierilor pozitive care s-au facut pana acum”, a aratat Augustin Lazar, inainte de inceperea sedintei plenului CSM.

Citește și

20.000 de oameni au protestat pasnic in Capitala fata de legea gratierii. Iohannis, prezent la Universitate. VIDEO si FOTO

Trucul prin care s-a câștigat marele premiu de peste 9 milioane de euro la 6 din 49. Biletul a costat 4.413 lei

Intrebat ce parere are despre proiectul de ordonanta care ar injumatati pedepsele violatorilor de peste 60 de ani, Lazar a spus ca "nu ar trebui sa ne gandim la aceste aspecte cand societatea romaneasca se confrunta cu un val de criminalitate, cand ne asteptam la alt val de criminalitate, cu terorism, cu tot felul de probleme de criminalitate transfrontaliera, criminalitate violenta, noi acum sa ne gandim la acte de clementa... Observati ce se intampla intr-o lume dinamica, in care oamenii circula peste tot, cand sunt diverse semne de nervozitate nu numai la noi, in Europa si in lumea intreaga”.

Sedinta plenului Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) in care au fost avizate negativ proiectele de ordonanta de urgenta privind gratierea si modificarile codurilor penale a avut loc miercuri, fara ministrul Justitiei, Florin Iordache.
Ministrul Justitiei este membru de drept al CSM, dar nu este obligat sa vina la sedintele plenului Consiliului.

La sedinta au participat, pe langa membrii CSM, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Cristina Tarcea, si procurorul general, Augustin Lazar.

Pe 19 ianuarie, CSM anunta ca proiectele de acte normative au fost comunicate pentru analiza si consultare tuturor instantelor si parchetelor din Romania, precum si asociatiilor profesionale ale magistratilor.

"Punctele de vedere ale entitatilor mentionate vor fi transmise Consiliului pana la data de 25 ianuarie, in vederea centralizarii si sintetizarii, urmand ca acestea, impreuna cu punctul de vedere al Directiei Legislatie, Documentare si Contencios din cadrul Consiliului, sa fie analizate in cadrul unei sedinte a Comisiei numarul 1 - 'Legislatie si cooperare interinstitutionala', anterior dezbaterii plenului Consiliului", se arata in comunicatul CSM. Proiectul de ordonanta de urgenta privind gratierea unor pedepse, pus in dezbatere publica de Ministerul Justitiei, prevede ca se gratiaza in intregime pedepsele cu inchisoare de pana la 5 ani inclusiv, precum si pedepsele cu amenda aplicate de instanta de judecata.

Potrivit proiectului, de gratiere nu beneficiaza recidivistii si cei care au comis o serie de infractiuni prevazute de Codul penal sau de legi speciale, enumerate in proiect. "Se gratiaza in intregime pedepsele cu inchisoare de pana la 5 ani inclusiv, precum si pedepsele cu amenda aplicate de instanta de judecata. Prevederile alin. (1) se aplica indiferent de modalitatea de executare a pedepsei inchisorii dispusa de instanta", stipuleaza primul articol al proiectului de ordonanta de urgenta.

Al doilea articol prevede ca se gratiaza in parte, cu reducerea la jumatate, pedepsele cu inchisoare aplicate persoanelor care au implinit varsta de 60 ani, femeilor insarcinate sau persoanelor care au intretinere minori cu varsta de pana la cinci ani.

De reducerea la jumatate a pedepselor sau, dupa caz, de anularea restului de pedeapsa neexecutat ar urma sa beneficieze si persoanele care, conform unei expertize medico-legale, sunt diagnosticate cu boli incurabile in faze terminale.

In al treilea articol se mentioneaza ca prevederile primelor doua nu se aplica celor condamnati pentru infractiuni savarsite in stare de recidiva si celor care sunt recidivisti prin condamnari anterioare, iar gratierea "este conditionata de achitarea despagubirilor la care persoana condamnata a fost obligata prin hotarare judecatoreasca definitiva, in termen de un an de la punerea in libertate".

In acelasi articol al proiectului se precizeaza ca nu beneficiaza de gratierea in intregime a pedepselor de pana la 5 ani de inchisoare persoanele care au comis o serie de infractiuni prevazute de Codul penal.

Printre aceste se numara infractiunile contra sigurantei statului, omorul, vatamarea corporala grava, loviturile cauzatoare de moarte, lipsirea de libertate, violarea de domiciliu, santajul, infractiunile sexuale, talharia, pirateria sau evadarea.

Mai sunt excluse de la gratiere persoanele condamnate pentru fapte precum luare sau dare de mita, trafic sau cumparare de influenta, trafic de persoane, trafic de droguri, trafic de migranti sau fraude informatice.

Nu beneficiaza de gratiere nici persoanele condamnate pentru o serie de infractiuni reglementate prin legi speciale, printre care si Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie.

In proiect se mentioneaza ca sunt exceptate de la gratiere "infractiunile prevazute la art. 5 alin. 1 si alin. 3 din Legea nr. 78 /2000", nu si cele de la alineatul 2, care cuprinde infractiunile asimilate infractiunilor de coruptie.

Proiectul de ordonanta mai prevede ca gratierea "nu se aplica celor care nu au inceput executarea pedepsei inchisorii deoarece s-au sustras de la executarea acesteia, precum si celor care au inceput executarea, dar ulterior s-au sustras". Totodata, "persoanele gratiate care in decurs de trei ani savarsesc cu intentie o infractiune vor executa pe langa pedeapsa stabilita pentru acea infractiune si pedeapsa sau restul de pedeapsa ramas neexecutat ca urmare a aplicarii prezentei legi". In ceea ce priveste proiectului de ordonanta de urgenta privind modificarea si completarea Codului penal si a Codului de procedura penala, acesta prevede, printre altele, ca abuzul in serviciu va fi considerat infractiune doar in cazul producerii unei pagube de peste 200.000 de lei, iar limita maxima a pedepsei se reduce de la 7 la 3 ani de inchisoare.

"(1) Fapta functionarului public care, in exercitarea serviciului, nu indeplineste un act sau indeplineste un act contrar legii si prin aceasta cauzeaza o paguba materiala mai mare de 200.000 lei unei persoane fizice sau unei persoane juridice se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda. (2) Fapta functionarului public care, in exercitarea serviciului, ingradeste exercitarea unui drept al unei persoane ori creeaza pentru aceasta o situatie de inferioritate pe temei de rasa, nationalitate, origine etnica, limba, religie, sex, orientare sexuala, apartenenta politica, avere, varsta, dizabilitate, boala cronica necontagioasa sau infectie HIV/SIDA se pedepseste de la o luna la un an sau cu amenda", se arata in proiectul de ordonanta de urgenta.

La acelasi articol se precizeaza ca actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate. In forma actuala, articolul 297 din Codul penal nu prevede o limita minima a pagubei, iar fapta se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica. Proiectul de ordonanta mai prevede si abrogarea articolului 298 din Codul penal, referitor la neglijenta in serviciu.

O alta propunere vizeaza modificarea primului alineat al articolului 301, care va avea urmatorul cuprins: "Fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, a indeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-au obtinut, direct sau indirect, foloase patrimoniale necuvenite, pentru sine, pentru sotul sau, pentru o ruda ori pentru un afin pana la gradul II inclusiv se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica".

In forma actuala, legea include in randul beneficiarilor faptei functionarului public si persoanele cu care acesta s-a aflat in raporturi comerciale ori de munca in ultimii 5 ani, sau din partea careia a beneficiat ori beneficiaza de foloase de orice natura.

Presedintele Klaus Iohannis a declansat, marti, procedura pentru organizarea referendumului privind justitia

Presedintele Klaus Iohannis a declansat, marti, procedura pentru organizarea referendumului privind justitia si a transmis Parlamentului o scrisoare pe aceasta tema. Presedintele contesta cele doua ordonante de urgenta privind gratierea si modificarea codurilor penale.

"Marti, 24 ianuarie a.c., presedintele Romaniei, domnul Klaus Iohannis, a declansat, in conformitate cu prevederile art. 90 din Constitutia Romaniei, procedura privind organizarea unui referendum national prin care poporul sa-si exprime vointa cu privire la urmatoarea problema de interes national: continuarea luptei impotriva coruptiei si asigurarea integritatii functiei publice", informeaza Administratia Prezidentiala.

Scrisoarea pe tema referendumului a fost transmisa presedintilor celor doua Camere, solicitand consultarea Parlamentului cu privire la problema sus mentionata.

Premierul Sorin Grindeanu si presedintele PSD Liviu Dragnea au afirmat, marti ca nu se opun organizarii unui referendum pe tema luptei anticoruptie, deoarece si ei sustin combaterea coruptiei. ”Am vazut adresa Administratiei Prezidentiale. Eu chiar sustin un referendum. Cum sa nu sustinem ceea ce scrie acolo - lupta impotriva coruptiei... Normal, toata lumea o sustine”, a declarat Sorin Grindeanu, fiind invitat sa comenteze scrisoarea pe care presedintele Klaus Iohannis a trimis-o presedintilor Camerelor si primului-ministru prin care ii anunta de intentia sa de a chema electoratul la urne pentru un referendum pe tema continuarii luptei anticoruptie si asigurarii integritatii functiei publice.

Presedintele PSD, Liviu Dragnea a afirmat ca inca nu a citit scrisoarea lui Iohannis. ”O sa citesc maine (miercuri, n.r.) adresa de la presedinte, ca nu am ajuns la Camera Deputatilor azi si o sa vorbesc cu domnul Tariceanu. Din punctul meu de vedere si noi sustinem lupta impotriva coruptiei. Nu-mi este foarte clar de ce trebuie pusa aceasta intrebare. Nu avem nimic impotriva referendumului. Lasati-ma sa o vad si sa discutam cu colegii din Parlament”, a spus presedintele Camerei Deputatilor. Presedintele Klaus Iohannis a anuntat, luni seara, organizarea unui referendum pe tema modificarii legilor justitiei, afirmand ca exista un larg interes pentru modificarea codurilor penale si gratierii, iar poporul trebuie sa se pronunte asupra acestor teme.

In replica, presedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, luni seara, la Romania TV, ca presedintele Iohannis "isi cere suspendarea”, pentru a avea din nou "o tribuna” si sa mearga in tara "ca sa se victimizeze”, dar social-democratii nu sunt interesati la acest moment de o posibila suspendare a sefului statului.

"In aceste zile au avut loc proteste, oamenii au iesit indignati sa protesteze in strada impotriva acestei incercari de a modifica prin ordonanta de urgenta legislatia penala. Am auzit fel si fel de aberatii, imediat dupa ce au iesit oamenii in strada. Activisti agitati si agitatori au fugit la televiziunile obediente sa explice poporului ca este o lovitura de stat. Cetatenii sa dea lovitura de stat? Nu, politicienii dau lovitura de stat, doar ca nu dau lovitura de stat, ci lovitura de gratie statului de drept", a declarat Iohannis.

In 20 ianuarie, presedintele Klaus Iohannis a sustinut ca sunt ”suficiente argumente” care sa determine Guvernul sa retraga ordonantele de urgenta privind gratierea si modificarea Codului Penal.

"Proiectele de Ordonante de Urgenta privind gratierea si modificarea Codurilor penale sunt neavenite, inacceptabile si par a fi facute cu dedicatie, o spun cele mai autorizate voci din Justitie”, a scris Iohannis pe Facebook.

Seful statului a precizat ca Parchetul General, DNA, Inalta Curte de Casatie si Justitie, DIICOT, asociatiile magistratilor si organizatii ale societatii civile s-au pronuntat ferm impotriva modificarii cadrului legislativ referitor la coruptie, abuz in serviciu si integritate, ”in regim de urgenta, fara analize obiective si in conditii de totala netransparenta”.

Oficiali din sistemul judiciar si asociatii profesionale ale magistratilor au spus ca Ministerul Justitiei a vrut sa promoveze acte de clementa cum ar fi gratierea si sa aduca modificari codurilor penale in mod netransparent si fara consultarea Consiliului Superior al Magistraturii. In replica, Ministerul Justitiei a aratat ca proiectele de ordonanta de urgenta privind gratierea si modificarea codurilor penal si de procedura penala nu au fost programate pe ordinea de zi a sedintei de Guvern si a respins afirmatiile ca procesul legislativ ar fi lipsit de transparenta, aratand ca actele normative au fost trimise institutiilor care trebuie sa le avizeze sau sa transmita un punct de vedere legat de acestea, miercuri au fost puse in dezbatere publica si se asteapta exprimarea unor pozitii constructive si echilibrate in cazul acestora.

Reprezentantii Asociatiei Magistratilor din Romania au anuntat ca vor prezenta CSM o serie de observatii argumentate privitoare la proiectul de OUG privind gratierea unor pedepse, spunand ca asa cum a fost ”conceput, structurat si motivat”, acesta ”nu probeaza ca suntem in prezenta unei initiative acceptabile, in acord cu necesitatile sociale si cu normele de drept”.

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Fostul jucător de la Real Madrid și-a tatuat numele copilului, apoi a aflat că nu el este tatăl