Cutremurul, un coșmar pentru românii din clădiri cu bulină. Sunetul sinistru ce i-a trezit
Prin clipe de groază au trecut mii de oameni care locuiesc în cele 350 de blocuri cu risc seismic ridicat din Bucureşti. Specialiştii spun că în realitate, există şi numeroase imobile şubrede, care nu au fost niciodată expertizate, din diverse motive.
Sunetul cutremurului a fost surprins de un sistem amplasat în Palatului Culturii din Iaşi, o clădire veche de peste o sută de ani. Acelaşi sunet a fost auzit de mii de oameni în noaptea de sâmbătă spre duminică. Mulţi trăiesc în clădiri cu bulina.
Elena nici măcar nu ştia cât de şubredă este clădirea în care locuieşte cu chirie. "Dormeam, am auzit scârţâit din somn. Am simţit cum să zgâlţâia patul, am zis - Doamne asta e cutremur”.
S-a mutat pe strada Armenească acum o jumătate de an, împreună cu cei doi copii. Proprietarii nu i-au spus că blocul este încadrat în clasa întâi de risc seismic.
Groaza a pus stăpânire şi pe cei ce trăiesc în alt bloc cu bulina roşie, dar de pe strada C. A. Rosetti.
În Bucureşti sunt acum 345 de clădiri cu bulina. Starea lor este tot mai rea de la un an la altul şi orice cutremur, fie şi mic în intensitate, le mai şubrezeşte puţin. E posibil însă că mult mai multe clădiri să fie deosebit de periculoase.
Florin Enache, arhitect: "Majoritatea expertizelor au fost făcute în 1996. Fiecare stres slăbeşte rezistenta plus că fiecare cutremur este diferit. În al doilea rând, a fost o inventariere incompletă. Situaţia e scăpată de sub control"
Problema este că unii locatari nu îşi doresc că blocurile în care stau să fie consolidate. Pun astfel în pericol şi vieţile celorlalţi. Printre primele clădiri reconsolidate din rândul celor cu bulina din Capitala este acest bloc de pe strada C. A. Rosetti, nr.25. Acum 10 ani, toţi proprietarii au fost de acord cu reconsolidarea şi acum trebuie să plătească timp de 20 de ani, o rata lunară de aproximativ 200 de euro, în funcţie de suprafaţa apartamentului.
Cutremurul a lăsat urme în pereţii şi pardoseala Univesitatii de petrol şi gaze din Ploieşti. Rectorul susţine că sesismul a agravat fisuri vechi ce trebuiau reparate din 1974. Majoritatea clădirilor din ţară însă nici nu au fost expertizate. În Timişoara sunt peste 14.000 de clădiri istorice dar nimeni nu ştie cât de sigure sunt.
"Nu are cine să se ocupe, eu sunt prea bătrână să mă ocup de aşa ceva şi trebuie să aibă şi bani lumea. Cam greu asta", spune o locatară.
Primăria a notificat 600 de asociaţii de locatari să facă expertize care să încadreze clădirile într-un grad seismic.
Petru Olariu - preşedinte Federaţia Asociaţiilor de Locatari din Timişoara: "Autorităţile aşteaptă să facă asociaţiile, asociaţiile nu au bani şi uite aşa, unul şi ălalalt, şi toată lumea aşteaptă "
Sorin Ciurariu - Arhitect-Şef - Primăria Timişoara: "Expertizele cad în sarcina proprietarilor clădirilor şi bineînţeles că există şi formule instituţionale. Primăria în cazuri excepţionale poate interveni"
În Bucureşti au fost consolidate doar 28 de clădiri în ultimii 29 de ani. Locatarii tuturor celorlalte imobile sunt în pericol.
Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
Sursa: Pro TV
Etichete: cutremur, consolidare, vrancea, seism, pericole, magnitudine, infp, risc seismic, sunet, bulină,
Dată publicare:
29-10-2018 18:49
