Consiliul UE a aprobat intrarea României în Schengen cu frontierele aeriene și maritime. Iohannis: „Un prim pas important”
Ministerul de Interne anunţă, sâmbătă seară, că a fost adoptată Decizia privind aplicarea acquis-ului Schengen în România şi în Bulgaria.
Decizia se aplică din martie 2024 şi vizează frontierele aeriene şi navale. România şi Consiliul Uniunii Europene vor continua eforturile pentru obţinerea unei decizii referitoare la eliminarea controalelor la frontierele terestre.
”Astăzi, 30 decembrie 2023, ora 22.38, Consiliul UE a adoptat Decizia privind aplicarea acquis-ului Schengen în România şi în Bulgaria. În conformitate cu Decizia Consiliului UE, acquis-ul comunitar Schengen se va aplica la frontierele aeriene şi navale ale României începând cu luna martie 2024”, anunţă, sâmbătă seară, Ministerul de Interne, într-un comunicat de presă.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Potrivit documentului citat, potrivit Deciziei Consiliului UE, în cursul anului 2024, ”Consiliul va depune eforturi pentru a lua o decizie de eliminare a controalelor la frontiera terestră”.
”Decizia Consiliului UE prevede o serie de măsuri privind întărirea controlului la frontiere şi combaterea migraţiei ilegale, precum şi aplicarea Regulamentului Dublin. România aplică deja măsurile sus menţionate încă din cursul anului 2023. Decizia Consiliului UE nu conţine obligaţii noi pentru România”, a mai transmis MAI.
Potrivit documentului citat, Decizia Consiliului UE este însoţită de două declaraţii politice complementare, una trilaterală Austria – România – Bulgaria şi alta individuală a Comisiei Europene, care prevăd, de asemenea, măsurile de întărire a controlului la frontiere şi de aplicare a Regulamentului Dublin, precum şi angajamentul politic de a continua în 2024 discuţiile privind aplicarea acquis-ului integral Schengen, inclusiv cu privire la frontierele terestre.
”Atât Decizia Consiliului UE, cât şi declaraţiile politice care o însoţesc, reflectă acordul politic la care Austria, România şi Bulgaria au ajuns în 23 decembrie 2023. Ministerul Afacerilor Interne mulţumeşte Preşedintelui României, Prim-ministrului, Ministrului Afacerilor Externe, diplomaţilor, europarlamentarilor, parlamentarilor care au susţinut eforturile desfăşurate. De asemenea, mulţumeşte tuturor partenerilor externi, Comisarului European, miniştrilor de interne austriac şi bulgar, Comisiei Europene, preşedinţiei spaniole, colegilor miniştrii din Consiliul JAI, precum şi celorlalţi parteneri publici şi privaţi cu care a interacţionat şi care au sprijinit acest demers”, a mai transmis sursa citată.
Potrivit ministerului, discuţiile cu partea austriacă privind aplicarea integrală a acquis-ului comunitar Schengen au fost reluate după data de 23 August 2023, după întâlnirea dintre ministrul român de Interne şi ministrul austriac de Interne şi au fost continuate constant între cei doi miniştri pe parcursul lunilor care au urmat.
În data de 9 decembrie 2023, partea austriacă a comunicat public în presa austriacă, prin intermediul ministrului austriac de externe, faptul că este deschisă la discutarea aplicării acquis-ului comunitar Schengen la frontiera aeriană (,,Air Schengen”) a României.
În data de 11 decembrie 2023, în contextul Forumului Salzburg, desfăşurat la Brdo (Slovenia), a avut loc o nouă rundă de discuţii între miniştrii de Interne român şi bulgar, în pregătirea întâlnirii cu ministrul de Interne austriac, care a avut loc o zi mai târziu, în data de 12 decembrie 2023.
”Cu ocazia trilateralei miniştrilor de interne România-Bulgaria-Austria de la Brdo (Slovenia), partea austriacă a confirmat oficial acordul pentru ridicarea controalelor la frontiera aeriană, dar, la propunerea părţii române, au fost înregistrate şi progrese semnificative legate de frontiera maritimă, partea austriacă reiterând, pe de altă parte, faptul că poziţia legată de controlul la frontierele terestre va rămâne neschimbată în 2023. Cele trei părţi au convenit continuarea discuţiilor cu obiectivul de a realiza un acord politic şi a genera condiţiile pentru o Decizie a Consiliului UE privind aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen până la sfârşitul anului 2023. În urma contactelor şi reuniunilor online care au urmat, cele trei părţi au ajuns la acordul politic din 23 decembrie 2023”, a mai transmis ministerul.
Potrivit acestuia, ca urmare a acestui acord politic din 23 decembrie 2023, din data de 26 decembrie 2023 au avut loc discuţii bilaterale, trilaterale şi multilaterale între partea română, partea austriacă, partea bulgară, Comisia Europeană şi Preşedinţia spaniolă, soldate cu un acord asupra Proiectului de Decizie a Consiliului UE, acord la care s-a ajuns în data de 29 decembrie 2023, ora 23.40h.
În data de 30 decembrie 2023, între orele 20.00 şi 22.00, Decizia Consiliului UE a fost votată de toate Statele Membre al UE.
Iohannis: „Un prim pas important”
Preşedintele Klaus Iohannis afirmă, sâmbătă seară, că decizia privind intrarea în Spaţiul Schengen cu frontierele aeriene şi maritime, din martie 2024, este un prim pas important, dar trebuie continuate eforturile instituţionale şi diplomatice.
”Decizia privind intrarea în Spaţiul Schengen cu frontierele aeriene şi maritime începând cu luna martie 2024 este un prim pas important pe care l-am făcut astăzi. Acest rezultat pozitiv de etapă se datorează implicării active a tuturor instituţiilor cu atribuţii în materie, mai ales Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Afacerilor Externe. În continuare obiectivul prioritar al României rămâne acela de a aplica integral acquis-ul Schengen, prin parcurgerea şi a ultimei etape, respectiv eliminarea controalelor la frontierele terestre interne, aşa cum prevede şi Decizia Consiliului UE adoptată astăzi”, a transmis, sâmbătă seară, preşedintele Klaus Ioohannis.
Potrivit acestuia, ”pentru finalizarea acestui proces este necesară continuarea intensă a eforturilor instituţionale şi diplomatice”. Preşedintele anunţă că va susţine mai departe aceste eforturi.
”Pasul făcut astăzi este unul în beneficiul cetăţenilor români, care consolidează poziţia României în rândul statelor membre, odată dobândit statutul de ţară Schengen. România a fost şi rămâne un furnizor de securitate, inclusiv în ceea ce priveşte protecţia frontierelor externe ale UE”, a mai transmis preşedintele.
MAE: Din cu 31 martie 2024, românii vor putea călători liber pe cale aeriană
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) salută, sâmbătă seară, adoptarea Deciziei privind aplicarea acquis-ului Schengen în România şi Bulgaria, un obiectiv pe care l-a susţinut şi promovat activ prin demersuri politico-diplomatice constante derulate pe tot parcursul procesului de aderare a României la Schengen şi intensificate în ultima perioadă.
”Această evoluţie pozitivă consolidează parcursul de integrare al României în cadrul Uniunii Europene şi al spaţiului de liberă circulaţie, generând avantaje directe pentru cetăţenii români atât din ţară, cât şi din străinătate. Astfel, începând cu 31 martie 2024, cetăţenii români vor putea călători liber pe cale aeriană în interiorul Uniunii Europene şi în statele asociate Schengen (Islanda, Liechtenstein, Regatul Norvegiei şi Confederaţia Elveţiană), dată fiind eliminarea controalelor la frontierele interne aeriene dintre România şi aceste state. De asemenea, sunt eliminate si controalele la frontierele maritime”, a transmis, sâmbătă seară, MAE, într-un comunicat de presă.
Potrivit documentului citat, MAE salută prevederile din Decizie care permit uniformizarea politicii naţionale privind vizele de scurtă şedere în scop turistic sau de afaceri cu prevederile UE, o altă componentă importantă a acquis-ului Schengen care facilitează libera circulaţie în interiorul UE.
”MAE va continua să sprijine activ Ministerul Afacerilor Interne şi alte instituţii naţionale în demersurile pentru finalizarea procesului de aplicare integrală a acquis-ului Schengen prin eliminarea controalelor la frontierele terestre. Prin declaraţiile anexate la decizia Consiliului UE, România contribuie activ la asigurarea unui spaţiu Schengen funcţional şi integrat, prin măsuri consolidate de protecţie a frontierelor externe. MAE mulţumeşte Preşedinţiei spaniole a Consiliului UE, Statelor Membre, Comisiei Europene, Parlamentului European şi altor parteneri externi pentru sprijinul constant acordat României”, a mai transmis instituţia.
”Finalizarea cu succes de către România a măsurilor prevăzute de acquis-ul Schengen a fost confirmată şi de Consiliul European (13-14 decembrie 2012). În procesul său înspre aderarea deplină la spaţiul de liberă circulaţie, România a parcurs o serie de etape tehnice, prin obţinerea accesului integral la Sistemul de Informaţii Schengen (SIS), odată cu adoptarea, la 1 august 2018, a unei Decizii a Consiliului în acest sens, precum şi prin adoptarea la 12 octombrie 2017 a Deciziei privind accesul pasiv al României şi Bulgariei la Sistemul de Informaţii privind Vizele (VIS), aceasta din urmă fiind efectiv pusă în aplicare în anul 2021”, a mai transmis MAE.
