Potrivit lui Bejinariu, activitatea SRI s-a desfășurat în limitele mandatului legal, însă Comisia consideră necesară o atenție permanentă asupra proporționalității măsurilor, transparenței instituționale și utilizării responsabile a capabilităților informative.
Președintele Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații arată că a doua jumătate a anului 2025 a fost caracterizată de „o relativă stabilitate politică, pe fondul încheierii procesului electoral de alegere a președintelui României”.
Context politic și social
Potrivit acestuia, ultima rundă de alegeri a anului 2025, cea pentru Primăria Capitalei, nu a produs un impact semnificativ la nivel național, ci a animat doar energiile politice la nivelul Capitalei.
„Cu toate acestea, finalul de an a cunoscut o nouă creștere a nivelului de tensiuni sociale, ca urmare a măsurilor luate pentru diminuarea deficitului bugetar. A doua jumătate a anului trecut a plasat România într-un context de securitate internă relativ stabil din punct de vedere al evenimentelor vizibile, dar marcat de o acumulare constantă de riscuri, presiuni și vulnerabilități”, a declarat Bejinariu.
Dezinformare și război cognitiv
Acesta a subliniat că semestrul al doilea al anului 2025 a fost caracterizat de o conversație publică intensă pe teme economice precum taxe, scumpiri, inflație, putere de cumpărare, austeritate și concedieri. Acest mediu informațional dominat de emoții legitime a reprezentat un teren fertil pentru apariția teoriilor conspirației și a noilor narative de dezinformare.
În plus, două evenimente cu impact emoțional major – explozia din cartierul Rahova și golirea barajului Paltinu – au generat riscuri suplimentare legate de infrastructuri critice, manipulare informațională și război cognitiv, deși nu aveau o legătură directă aparentă cu securitatea națională.
Controlul activității SRI
Bejinariu arată că, în perioada analizată, au existat evenimente relevante de securitate națională care au preocupat în mod legitim Comisia.
„Securitatea națională nu a fost pusă în pericol prin atacuri directe, ci printr-un proces lent de uzură, care testează reziliența instituțională și capacitatea statului de a reacționa coerent”, a precizat acesta.
În acest context, Comisia a întreprins activități consecvente de verificare a modului în care SRI își îndeplinește misiunile, precum și a respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor.
Contraspionaj și riscuri regionale
Pe componenta de contraspionaj, Bejinariu a menționat arestarea unui înalt oficial al SIS Moldova, incident considerat major inclusiv pentru securitatea României, cu posibile implicații asupra cooperării bilaterale.
De asemenea, arestarea a doi cetățeni ucraineni suspectați de pregătirea unor acte de sabotaj în România a generat o polarizare a opiniei publice și reapariția teoriilor conspirației, Comisia solicitând SRI clarificări privind fundamentele concluziilor prezentate public.
Infrastructuri critice și securitate energetică
Analizând episoadele exploziei din Rahova și crizei de apă din Prahova, Comisia a decis extinderea ariei de verificări privind infrastructurile critice, precum apa și gazul metan, solicitând informări complexe despre riscuri, vulnerabilități și scenarii de criză.
Criminalitate organizată și falsuri de identitate
În domeniul crimei organizate, Bejinariu a amintit perchezițiile din noiembrie 2025 vizând obținerea frauduloasă a cetățeniei române de către cetățeni din Rusia și Republica Moldova, subliniind riscurile asociate falsurilor de identitate în context regional.
Totodată, Comisia a analizat cazul unui cetățean român arestat pentru constituirea unei rețele paralele de falși angajați SRI, solicitând explicații privind prevenirea apariției unor astfel de structuri.
Concluzii și perspective
„Principala constatare a Comisiei este că amenințările la adresa securității naționale au fost fragmentate și cumulative, iar eficiența răspunsului statului depinde de cooperarea instituțiilor și de menținerea unui echilibru între securitate și libertățile fundamentale”, a subliniat Bejinariu.
Acesta a adăugat că activitatea SRI s-a desfășurat în limitele mandatului legal, iar controlul parlamentar a inclus dialog constant, verificări, solicitări de informări tematice și vizite la unități ale Serviciului.
În final, Bejinariu a precizat că, în baza Hotărârii Parlamentului nr. 30/1993, Comisia a soluționat 59 de petiții și 15 solicitări formulate de parlamentari și comisii parlamentare, asigurând transparența necesară relației cu cetățenii și mass-media.
