Legile Justiției, ziua IV. Prerogativele președintelui, tăiate din nou. Standarde de integritate mai mici pentru magistrați

Comisia fostului ministru Florin Iordache, supranumit și "altă întrebare", a votat standarde mai mici de integritate pentru magistrați: judecătorii sau procurorii cercetați - și chiar trimiși în judecată - vor putea să dea sentințe și să facă dosare, dacă CSM nu îi suspendă din funcție.

O reacție vehemență a venit din partea ambasadorului Statelor Unite: "Avem îngrijorări serioase privind modificările legilor justiției", a spus diplomatul american.

Comisia Iordache a început lucrările în forță, la doar câteva ore după ce mii de oameni fuseseră în fața Palatului Parlamentului, ca să ceară oprirea asaltului la adresa justiției.

Deloc impresionat, fostul ministru Iordache a avut chiar un mesaj pentru protestatari.

Citește și

Procedura numirii procurorului general şi a şefilor DNA şi DIICOT nu se schimbă

Florin Iordache, deputat PSD, președintele comisiei: "Eu i-aș ruga pe cei din Piață să se documenteze mult mai bine.”
Reporter: V-ați gândit să mergeți în piață să vorbiți cu ei, așa cum ați mai făcut în trecut?
Florin Iordache: Am... eu vorbesc cu cei din piață lucrând în Parlament și adoptând niște legi mai bune. Va multumesc!

Ca să meargă așa-zisa dezbatere "mai repede și mai eficient", Florin Iordache a propus limitarea discuțiilor la o singură luare de cuvânt din partea reprezentanților partidelor mici. Opoziția a reacționat.

Stelian-Cristian Ion, USR: " Dezbatere înseamnă a avea un dialog, de aceea a avea o singură intervenție mi se pare o formulă nepotrivită. În comisii, dezbaterile trebuie să fie reale.”

Florin Iordache: ”Sunt reale, sunt reale, dar nu poți să-mi spui că un singur parlamentar sau un grup poate să intervină din punctul nostru de vedere în mod egal cu cei care au 10, spre exemplu PSD-ul, ai o intervenție, ai spus ce ai de spus și mergem mai departe, am încheiat acest subiect."

Cea mai importantă modificare din această ședința a fost cea prin care judecătorii și procurorii cercetați penal sau chiar trimiși în judecată, nu mai sunt suspendați automat, ci doar dacă solicită Consiliul Superior al Magistraturii.

Cu alte cuvinte, magistrații cu probleme penale capătă și ei protecție din partea CSM la fel cum au aleșii din partea Parlamentului, într-un dosar penal.

Premierul Mihai Tudose a declarat la rândul sau că nu se simte vizat de protestele din stradă, în privința justitiei.

In schimb, ambasadorul Statelor Unite Hans Klemm a reacționat dur, vorbind despre îngrijorări serioase în legătură cu modificările propuse în Parlament, cel puțin așa cum au fost ele anunțate initial.

Cei de la PNL au anunțat că vor contesta și ei la curtea Constituțională legalitatea comisiei Iordache. Anunțul vine după ce săptămâna trecută și Uniunea Salvaţi România a depus la CCR o sesizare similară.

Legile Justiției, ziua IV - desfășurarea evenimentelor

Comisia specială parlamentară pentru elaborarea legilor justiției, prezidată de deputatul PSD Florin Iordache, a tăiat din prerogativele președintelui și a scăzut standardele de integritate în cazul magistraților

Astfel, judecătorii și magistrații nu vor mai fi suspendați automat în momentul în care sunt trimiși în judecată.

În ceea ce privește prerogativele președintelui, șeful statului nu mai poate refuza numirile procurorilor in functiile de judecător și invers, a decis comisia lui Florin Iordache.

Vineri, în a treia zi de dezbateri, Comisia condusă de fostul ministru Florin Iordache a decis că şeful statului nu va mai avea dreptul să refuze numirea şefilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde ajung multe dosare ale politicienilor acuzaţi de corupţie

DESFĂȘURAREA ȘEDINȚEI:

Pentru prima dată de când au început disutiile concrete pe textele de legi, la ședința participă și președintele Asociației Magistraților din România și o reprezentanta a Asociației Procurorilor din România. Această din urmă a susținut că nu a trimis propuneri către comisii. De asemenea, este o reprezentanta a UNJR, dar lipsește șefa Uniunii, Dana Gârbovan. În sală nu este nimeni din partea CSM, relatează hotnews.ro.  

ORA 13:10 S-au suspendat lucrările comisiei, este așteptat programul pentru luni și marți facut de biroul permanent de la Camera Deputaților, respectiv Senat, pentru a decide programul dezbaterilor în continuare.

ORA 13:00 S-a modificat pe alocuri și art 62 privind cazurile în care un judecător sau un procuror este suspendat din funcție. Astfel, modificat, acesta va arată după cum urmeaza:

„Art. 62 - (1) Judecătorul sau procurorul este suspendat din funcţie în următoarele cazuri:

a1) când faţă de acesta s-a dispus arestarea preventivă sau arestul la domiciliu;

a2) când faţă de acesta s-a luat măsura preventivă a controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cauțiune şi organul judiciar a stabilit în sarcina să obligația de a nu exercită profesia în exercitarea căreia a săvârşit fapta.”

b) când suferă de o boală psihică, care îl împiedică să-şi exercite funcţia în mod corespunzător;
CSM+USR+ALDE

c) când a fost sancţionat disciplinar, în condiţiile art. 100 lit. d).

d) în cazul prevăzut la art. 52 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată;

e) în perioada cuprinsă între dată pronunțării hotărârii Secției corespunzătoare de aplicare a sancțiunii disciplinare prevăzute la art. 100 lit. e) și dată eliberării din funcție.

1^1) Judecătorul sau procurorul poate fi suspendat din funcţie şi în cazul în care a fost trimis în judecată pentru o infracţiune, dacă se apreciază, în raport de circumstanţele cauzei, că se aduce atingere prestigiului profesiei. În situaţia în care s-a apreciat că judecătorul sau procurorul poate fi menţinut în funcţie, acestuia i se poate interzice provizoriu exercitarea anumitor atribuţii până la soluţionarea definitivă a cauzei. Prevederile prezentului alineat se aplică în mod corespunzător și în cazul în care faţă de judecător sau procuror s-a luat măsura preventivă a controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cauțiune şi organul judiciar a stabilit în sarcina să obligația de a nu exercită profesia în exercitarea căreia a săvârşit fapta.”

(1^2) Judecătorul sau procurorul care suferă de o altă afecţiune decât cea prevăzută la alin. (1) lit. b), care-l pune în imposibilitate de a-şi exercită atribuţiile poate fi suspendat din funcţie, la cererea să sau a colegiului de conducere al instanţei sau parchetului. Această măsură se poate dispune numai după epuizarea duratei pentru care se acordă concediile medicale şi indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă în sistemul de asigurări sociale de sănătate. Afecţiunea se stabileşte printr-o expertiză de specialitate care se efectuează de o comisie medicală de specialitate numită prin ordin comun al ministrului justiției și ministrului sănătății. Suspendarea din funcţie se dispune de Secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii până la însănătoşire. Prin raportul de expertiză, comisia stabileşte termenul în care magistratul urmează să revină la reexaminare.

(1^3) În situaţii personale deosebite, la cererea judecătorului sau procurorului, Consiliul Superior al Magistraturii poate dispune suspendarea din funcţie a acestuia, pe o durată de cel mult 3 ani, dacă măsura nu afectează bună funcţionare a instanţei sau parchetului.”

Acestea au trecut cu unanimitate de voturi.

În prezent, judecătorii și procurorii erau suspendați automat în momentul în care erau trimiși în jduecată pentru săvârșirea unei infracțiuni.

ORA 12.25: Încă un articol prin care președintele României nu mai poate refuză numiri, și anume numirile prevăzute la alin 61 alin 1 de mai jos. Astfel s-a votat o propunere ALDE la alin 3: "(3) Președintele României nu poate refuză numirea în funcțiile prevăzute la alin. (1)."

Astfel, președintele nu mai poate refuza nici numirile procurorilor în funcțiile de judecător și invers.

In formă actuală, acesta prevedea:

(3) Preşedintele României nu poate refuză numirea în funcţiile prevăzute la alin. (1) decât motivat, aducând la cunoştinţă Consiliului Superior al Magistraturii motivele refuzului.

ORA 12.20: S-a adoptat modificarea art. 61 alin (1), astfel:

Art. 61 – (1) La cererea motivată, judecătorii pot fi numiţi în funcţia de procuror la parchetele de pe lângă judecătorii, iar procurorii în funcţia de judecător la judecătorii, prin decret al Preşedintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu respectarea condiţiilor prevăzute în prezența lege. Propunerea de numire în funcţia de judecător se formulează de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul unităţii de parchet de la care provine, iar propunerea de numire a judecătorilor în funcţia de procuror se formulează de către Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul consultativ al instanţei în care urmareaza îşi desfăşoare activitatea.

In formă actuală, acesta prevedea astfel:

(1) La cererea motivată, judecătorii pot fi numiţi în funcţia de procuror, iar procurorii, în funcţia de judecător, prin decret al Preşedintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu respectarea condiţiilor prevăzute în prezența lege.

ORA 11:30 Se dezbate art. 58 privind detasarile judecatorilori si procurorilor.

ORA 11:00: S-a adoptat modificarea art. 56, în forma propusă de Guvern: "La încetarea mandatului pentru funcţiile de conducere prevăzute la art. 54 şi 55, procurorii pot ocupa o funcție la acelaşi parchet sau la un alt parchet unde au dreptul să funcționeze potrivit legii ori revin la parchetele de unde provin."  

ORA 10:30 Ședința a început cu discuții privind limitarea luărilor de cuvânt. Deputații PSD Eugen Nicolicea și Florin Iordache au propus să se limiteze intervențiile la una pentru fiecare grup parlamentar, așa cum se întâmplă în ședințele de plen. Deputatul USR Stelian Ion și senatoarea PNL Iulia Scântei au contestat această propunere. Iordache a motivat această decizie prin faptul că "trebuie să fim eficienti".

De asemenea, s-a votat o modificare la regulament, care prevede că supleantii în comisie să aibă drept de vot.

_________________________________________________

"Preşedintele şi vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către preşedintele României, la propunerea CSM - Secţia pentru judecători -, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani şi nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani. Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. 1", este una dintre modificările făcute de comisie.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul-şef al DNA, adjuncţii acestuia, procurorii-şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestuia "sunt numiţi de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată. Preşedintele României poate refuza motivat numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1), aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului", prevede un alt text adoptat de parlamentari.

Membrii comisiei speciale au mai decis, tot săptămâna trecută, că preşedintele României nu mai poate refuza numirea judecătorilor şi procurorilor.

Articol recomandat de sport.ro

Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale