Nici Bucureștiul nu este ferit de pericole. Orașul este plin de copaci cu probleme, care, în caz de vijelie, se pot rupe ca surcelele.
Din Muntenia până în Dobrogea și Moldova ar putea să cadă 40 de litri de apă pe metru pătrat, iar vântul va avea la rafală în jur de 70 de km pe oră. Nu sunt excluse tunetele și fulgerele. Toate acestea se traduc într-un cod galben de furtuni valabil până după miezul nopții.
De altfel, în ultimele 24 de ore, vremea s-a schimbat brusc atât la munte, cât și la malul mării. După o zi cu soare și temperaturi de peste 30 de grade, vântul a început să bată cu putere și a stârnit o furtună de nisip.
Iar la munte, la peste 2.500 de metri, este peisaj de iarnă în plină vară. Măzărichea a îmbrăcat în alb Vârful Omu și platoul Bucegilor.
Meteorologii spun că vremea rămâne instabilă și în următoarele zile.
Cea mai puternică furtună din ultimii ani din Capitală a pus la pământ peste 1000 de copaci. Specialiștii consideră că de vină sunt și cei care au toaletat arborii.
Primăria Generală are un singur tomograf special pentru copaci, iar în luna iunie s-au făcut 12 tomografii. Mult prea puține pentru a putea monitoriza creșterea sănătoasă a arborilor.
Ioan Ștețca, specialist ARA: „La noi totul se rezumă la tăiat coroanele. Coroana acționează la vânt ca un disipator de energie. Noi tăiem coroana, toată energia se transferă în trunchi și la rădăcină și, dacă este o problemă cum există în mediul urban, avem dezrădăcinare. Tomograful este doar un instrument. Nu înseamnă că, dacă am face o tomografie la fiecare arbore, ceea ce este utopic, am ști mult mai multe, nu.”
Corespondent Știrile PRO TV: „De cele mai multe ori, un arbore nu cade din cauza furtunii. Vijelia doar scoate la iveală probleme care există de ani întregi. Totul începe la rădăcină. Specialiștii spun că arborii au trei tipuri de rădăcini: pivotante, care cresc în adâncime, trasante, care se dezvoltă la suprafață, și mixte, considerate cele mai stabile. În oraș însă apare cea mai mare problemă: rădăcinile care nu mai au loc să se dezvolte. Un copac cu o coroană de 10, 15 sau chiar 20 de metri are nevoie de o susținere în adâncuri pe măsură. Numai că, în București, rădăcinile sunt blocate de trotuare, asfalt, fundații și alte rețele subterane. Astfel, deasupra solului rămâne o coroană uriașă, iar dedesubt o rădăcină insuficient dezvoltată, incapabilă să susțină greutatea arborelui. Când apare o vijelie, dar uneori chiar și fără vânt puternic, copacul se poate prăbuși. A doua mare cauză sunt bolile. Ciupercile, bacteriile și insectele pot afecta grav arborii, mai ales pe cei bătrâni. În multe cazuri, trunchiul este putrezit în interior, iar structura lui de rezistență este compromisă, chiar dacă pare sănătos.”
